Judecătorii Curtii Constituționale a României (CCR) discută în prezent efectele unei legislații controversate propuse de Guvernul Bolojan, care preconizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea pensiilor acestora. Proiectul, blocat pe masa CCR din luna decembrie, stârnește tensiuni în rândul magistraților și al conducerii judiciare, iar o decizie finală este așteptată cu mare interes.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, și-a exprimat speranța pentru o decizie rapidă într-un mesaj pe rețele sociale. „Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului”, a subliniat el, subliniind presiunea publicului asupra CCR de a clarifica situația pensiilor speciale.
Judecătorii au fost chemați să facă lumină în acest subiect delicat, care a fost amânat de cinci ori până acum. La ultima ședință, desfășurată pe 11 februarie, analiza a fost întârziată pentru a permite studierea unei solicitări de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la respectarea dreptului european. Această instanță a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a evalua posibilele incongruențe între noua legislație și normele Uniunii.
Semnificația acestor dezbateri este amplă, având în vedere că reforma pensiilor magistraților este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În absența adoptării acesteia, România riscă să piardă sume considerabile, iar Guvernul a subliniat această urgență în scrisori oficiale adresate CCR.
Detalii despre conținutul propunerii legislative arată o diminuare a procentului pensiei, de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din ultimul salariu net. De asemenea, vârsta de pensionare va fi majorată treptat, atingând 65 de ani până în 2042. Magistrații vor avea în continuare posibilitatea de a ieși la pensie anticipat, însă cu penalizări semnificative.
Fosta conducere a CCR, prin vocea lui Augustin Zegrean, a alertat asupra posibilelor efecte adverse ale unei eventuale sesizări către CJUE, estimând că procesul ar putea dura mult, blocând implementarea reformelor. De asemenea, a subliniat că CCR nu dispune de un precedent în a acționa astfel în contexte similare, numind anterioarele cereri de sesizare ca fiind inadmisibile.
Reacțiile din partea ICCJ sugerează o coordonare strânsă în privința apei internaționale, cu argumente că modificările propuse ar putea afecta semnificativ independența justiției în România. Judecătoarea Lia Savonea a afirmat că „orice decizie rapidă, fără analiza tuturor aspectelor legale, poate avea repercusiuni grave pe termen lung.” Aceste voci din sistem subliniază o nevoie acută de responsabilitate în abordarea reformelor, având în vedere impactul asupra celor care apără legea.
În contextul acestor dezbateri, se profilează un climat de așteptare și tensiune, având în vedere că absența unei decizii clare de la CCR poate influența în mod direct nu doar soarta magistraților, ci și percepția publicului asupra stabilității sistemului judiciar românesc. Pe măsură ce judecătorii își susțin argumentele în sala de ședințe, tensiunile dintre puterile statului continuă să se intensifice, iar finalul acestei povești rămâne, pentru moment, deschis.
