Primul muzeu interactiv dedicat comunismului în București, o oază de povești și amintiri
În centrul Bucureștiului a fost inaugurat recent primul muzeu interactiv dedicat epocii comuniste, un proiect care își propune să aducă în prim-plan o perioadă dificilă din istoria națională, dincolo de clișeele și tablourile oficiale ale regimului. Ideea, aparent bizare pentru un oraș plin de muzee consacrate, a venit din dorința de a apropia publicul de realitatea comunistă într-un mod inovator, educațional și, mai ales, interactiv.
De la tururi ghidate la o experiență de “edutainment”
Fondatoarea Cătălina Andrieș povestește cu entuziasm despre începuturile proiectului. “Am realizat că oamenii, și în special tinerii, nu cunosc prea multe despre această perioadă, iar informațiile oficiale prezintă doar clădirea Palatului Parlamentului și câteva date seci,” explică ea. În anii anteriori, Andrieș și echipa sa realizaseră deja tururi ghidate și proiecte pentru turiști internaționali și localnici, însă senzația comunistului ca fiind un subiect uitat sau incomod a persistat. “Era o întrebare care răsărea tot timpul: ’Unde putem să vedem și noi ceva despre comunism, în afară de Palatul Parlamentului, unde nu ni se spune decât despre clădire?’”
Cu toate că pandemia a amânat inițial planurile, ideea s-a revenit în 2022, iar în ianuarie 2023 s-au pus bazele muzeului. Spațiul, de dimensiuni limitate, a fost amenajat în câteva luni, cu finanțare privată, într-o clădire de dimensiuni reduse, adaptată nevoilor unui muzeu interactiv ce pune accent pe atingere, vizual și auditiv. “Am făcut cât am putut din acest spațiu. A durat un pic peste șase luni până am reușit să amenajăm totul așa cum este acum,” precizează Andrieș.
Istoria comunistă, mai aproape de sufletul vizitatorilor
Muzeul devine un adevărat laborator de experiențe. Expoziția nu este doar statică, ci permite vizitatorilor să atingă exponate, să se îmbrace în haine din acea perioadă și chiar să asculte muzică de vinyl în fundal, creând o atmosferă cât mai aproape de realitatea acelor vremuri. “Depozitul nostru este foarte mare, putem înlocui cu ușurință obiectele deteriorate,” explică ea, reducând astfel grija asupra fragileței exponatelor.
Pentru a fi atractiv pentru generația tânără, muzeul combină prezentările vizuale cu experiențe auditiv-kinestezice. Muzica, nostalgic de unele ori, servește ca un portal emoțional pentru a aduce trecutul mai aproape de suflet. “Pentru tineri, vizualul nu mai este suficient. Ei trebuie să simtă, să pună mâna pe obiecte și să asculte,” adaugă Andrieș.
Explicațiile ei sunt și o reflecție personală asupra perioadei, fiind născută în 1982, ea afirmă că „comunismul a fost impus prin violență, cu detenție politică și confiscare de proprietăți.” Pe lângă partea dureroasă, muzeul urmărește să ofere o perspectivă echilibrată, aducând în discuție atât dificultățile, cât și poveștile de rezistență ale oamenilor acelei epoci.
Un impact din ce în ce mai mare în rândul bucureștenilor și turiștilor
Zilnic, aproximativ 1500 de persoane trec pragul muzeului, o cifră în creștere, în special în sezonul turistic în plină dezvoltare. Cei mai interesați sunt, bineînțeles, elevii și profesorii, aceștia din urmă apreciind experiența ca fiind o completare valoroasă a lecțiilor din clasă. “Ei vin cu poveștile lor, iar noi le susținem activitatea,” spune Andrieș, menționând că interacțiunea este extrem de benefică pentru toți.
Istoria românească recentă rămâne totuși un subiect sensibil, iar Andrieș recunoaște că muzeul nu ascunde aspectele negative. “Tot ce citim aici aduce balanța în favoarea aspectelor negative, dar este esențial să aducem aminte de realitatea dură pentru ca tinerii să înțeleagă contextul.” Ea adaugă că, deși există acuzații privind propaganda anticomunistă, scopul muzeului este educația și nu idealizarea perioadei.
Viziuni de dezvoltare și deschideri viitoare
Pe termen lung, creatorii muzeului au planuri mari. Pentru o experiență completă, ar dori să extindă spațiul până la câteva mii de metri pătrați, reconstituind străzi, ateliere și zone industriale autentice, pentru a crea un itinerar imersiv. “Ne-am dori să putem invita copiii să lucreze cu mașini de cusut din anii `80, să exploreze ateliere de tâmplărie sau de croitorie,” spune Andrieș.
Cele mai memorabile locuri pentru ea în București sunt Palatul CEC și clădirile din centrul istoric, pe care le consideră adevărate bijuterii ale arhitecturii eclectice. În ziua în care se va putea extinde și mai mult, muzeul va continua să devină un far al istoriei recente, nu doar pentru bucureșteni, ci și pentru turiștii care doresc să înțeleagă mai bine trecutul României prin experiențe autentice, interactive și educative.
