Cătălin Drulă, fost candidat la Primăria Capitalei și fost ministru al Transporturilor, a lansat joi o critică virulentă la adresa propunerii guvernamentale pentru bugetul Capitalei în anul 2026, considerând-o o intenție de centralizare care ar putea afecta autonomia administrativă a Primăriei Generale. Într-un context în care discuțiile despre finanțarea orașului au devenit tot mai tensionate, declarațiile fostului politician adaugă o dimensiune critică și politic-credibilă dezbaterii publice despre modul în care se gestionează resursele capitalei.
Propunerea controversată și contextul actual
Potrivit noii propuneri, bugetul pentru București va fi ajustat astfel încât veniturile primăriilor să fie împărțite de către Consiliul General al Capitalei, începând cu anul viitor. Această inițiativă aparține premierului Ilie Bolojan, și are ca scop, oficial, o redistribuire mai echitabilă a fondurilor, dar criticii, printre care și Drulă, o consideră un pas spre concentrare excesivă a puterii în mâinile administrației centrale.
De altfel, acest plan survine după o serie de reforme administrative și financiare care au tensionat relația între București și guvern. Primarul general, Nicușor Dan, a avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor ca autonomia administrației locale să fie afectată, mai ales în privința deciziilor legate de investiții și gestionarea resurselor. În contextul acestor dispute, planul guvernamental vine pe fondul unui val de critici din partea opoziției și a unor reprezentanți ai administrației locale.
Reacția fostului ministru și implicațiile politice
„Îi atrag atenția premierului Ilie Bolojan că această măsură riscă să submineze autonomia Bucureștiului, incompatibilă cu principiile unui oraș administrat democratic și echitabil,” a declarat Cătălin Drulă, adăugând că „banii publici trebuie gestionați de autoritatea locală care are cel mai bun înțeles al nevoilor cetățenilor bucureșteni”. Forțat de decizii centralizatoare, Drulă vede această propunere ca pe o încercare de a pune în umbră rolul primarilor și al comunităților locale în procesul decizional.
Deși nu este prima oară când se vorbește despre redistribuirea fondurilor, această măsură pare să fie mai amplă și mai controversată decât cele din trecut. În plus, ea poate avea efecte concrete asupra proiectelor de infrastructură, a serviciilor publice și, mai ales, a modului în care bucureștenii își pot exercita controlul asupra banilor publici.
Posibile urmări și perspective
Specialiștii în administrație publică și politică avertizează asupra efectelor pe termen lung ale unei astfel de măsuri. Dacă guvernul va implementa această reformă, se va ajunge, cel mai probabil, la o reducere a transparenței și a participării cetățenești în gestionarea bugetului local, influențând negativ planificarea urbană și dezvoltarea durabilă a orașului.
Dezbaterea rămâne aprinsă, numărul celor interesați de modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor fiind în creștere. În timp ce autoritățile centrale susțin necesitatea unei repartizări mai echitabile a fondurilor, administrația locală și opozanții contestă această abordare, afirmând că Bucureștiul are nevoie de libertate de a-și gestiona resursele, pentru a răspunde eficient nevoilor marcate de o populație în continuă creștere.
Ultimele informații indică faptul că acest subiect va rămâne pe agenda publică cel puțin până la finalul anului, fiind supus unei analize atente din partea Parlamentului și a factorilor de decizie locali. Rămâne de văzut dacă guvernul va reevalua planurile, ținând cont de reacțiile vehemente din partea administrației și a societății civile, sau dacă această reformă va fi pusă în aplicare, marcând o etapă semnificativă în modul de gestionare a finanțelor în Capitală.
