Companiile din industria de apărare românească riscă să beneficieze doar de o treime din fondurile alocate prin programul SAFE, destinat achiziției de echipamente militare. România se confruntă cu perspectiva plății unor dobânzi considerabile, aproape jumătate din valoarea totală a împrumutului, dacă nu reușește să producă suficiente echipamente militare pe plan local. Experții și reprezentanții industriei își exprimă scepticismul cu privire la capacitatea țării de a maximiza beneficiile acestui program.
Mizele programului SAFE pentru România
Programul SAFE (Security Action For Europe) este un efort al Uniunii Europene de a consolida industria de apărare europeană, având un buget total de 150 de miliarde de euro. România are alocată o sumă provizorie de 16,680 miliarde de euro, a doua cea mai mare după Polonia. Din această sumă, 9,5 miliarde de euro sunt destinați înzestrării Armatei. Vor fi achiziționate sisteme de armament la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere și transportoare blindate. Alte 2,8 miliarde de euro vor merge către Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională, pentru achiziția de aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament.
Conform documentelor oficiale, 11 din cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român, restul urmând să fie realizate în colaborare cu alte țări din Uniunea Europeană. De asemenea, 4,2 miliarde de euro vor fi direcționate către infrastructură, atât pentru scopuri civile, cât și militare, finanțând, de exemplu, ultimul segment al Autostrăzii Moldovei, între Pașcani și Siret.
Dobânzi usturătoare și riscuri financiare
Împrumutul SAFE presupune dobânzi avantajoase, dar România riscă să achite dobânzi semnificative. Experții avertizează că, din cauza termenelor limită impuse pentru livrarea produselor, până în 2030, localizarea producției în România ar putea fi dificilă.
Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, a estimat că suma totală de rambursat pentru cei 9 miliarde de euro destinați Armatei, va ajunge la aproximativ 16 miliarde de euro, incluzând dobânzile. Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general al ROMARM, subliniază că, dacă fabricile de tip greenfield ar părăsi România în câțiva ani, țara ar fi obligată să ramburseze creditul pe o perioadă de 30-40 de ani, fără a beneficia de avantajele economice pe termen mediu și lung.
SAFE, un test de inteligență economică
Veronica Duțu, expert fiscal, consideră că programul SAFE poate fi benefic doar dacă România reușește să transforme achizițiile în efect economic intern. În caz contrar, țara riscă să se confrunte cu un împrumut pe termen lung, care apasă pe buget fără a genera suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe și capacități industriale. Ea subliniază importanța ca o parte semnificativă din producție, integrare și mentenanță să rămână în România pentru a maximiza beneficiile economice.
În prezent, riscul principal constă în faptul că, dacă echipamentele sunt importate în mare parte, iar companiile românești au o contribuție redusă, statul va acumula o datorie extinsă în timp, fără o consolidare reală a bazei sale industriale și fiscale.
