România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile la nivel național, însă doar o parte dintre acestea pot fi utilizate în mod real în situații de urgență. Mulți dintre adăposturi sunt vechi, neîntreținute corespunzător sau lipsite de infrastructura necesară pentru a proteja populația în cazul unor evenimente grave.
Problema adăposturilor de protecție civilă din România devine tot mai stringentă în contextul crescând al riscurilor de natură civilă și militară. Datele oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată o situație delicată, în care multe adăposturi nu pot fi folosite efectiv din cauza unor deficiențe structurale sau lipsa echipamentelor esențiale.
Adăposturi învechite și inutilizabile în situații de criză
Dintre cele aproape 5.700 de adăposturi existente pe teritoriul României, foarte puține sunt pregătite pentru a face față unui eventual incident major. O parte considerabilă dintre acestea sunt în stare de degradare, cu infrastructură nesigură sau fără apa, electricitate și ventilare corespunzătoare.
„Majoritatea adăposturilor nu sunt întreținute și, în multe cazuri, nu mai respectă normele de siguranță necesare pentru a proteja populația în situații de urgență”, a declarat reprezentantul IGSU, fără a oferi cifre exacte referitoare la procentul celor ce pot fi folosite în condiții de siguranță.
Lipsa investițiilor în ultimele decenii a lăsat în urmă un sistem de protecție civilă slab pregătit pentru o posibilă criză. În plus, multe adăposturi sunt amplasate în zone inaccesibile sau necorespunzătoare, ceea ce reduce și mai mult utilitatea lor practică.
Inițiative și probleme legislative în modernizarea sistemului
În ultimii ani, autoritățile au promis modernizarea infrastructurii adăposturilor, însă aceste angajamente au rămas adesea doar pe hârtie. Bugetele alocate pentru reabilitare sunt insuficiente, iar parteneriatele cu sectorul privat sunt încă în stadiu de început.
Unul dintre principalele obstacole îl reprezintă și legislația, care nu a fost adaptată la cerințele actuale ale siguranței în situații de urgență. De aceea, multe dintre adăposturi vechi servesc mai degrabă ca spații de depozitare sau de liniște pentru localnici, decât ca adevărate zone de protecție în cazul unui dezastru.
Provocări absolute pentru autorități, dar și pentru populație
Specialiștii avertizează că, într-un scenariu de urgență, masa adăposturilor nu ar putea asigura protecție pentru un număr semnificativ de oameni. În condițiile în care riscurile de conflicte sau dezastre naturale cresc, vulnerabilitatea sistemului de protecție civilă devine un pericol major pentru siguranța cetățenilor.
Există chiar și exemple în care adăposturile destinate protecției civile au fost abandonate sau utilizate pentru alte scopuri, fiind fără utilitate în caz de urgență. Într-un astfel de context, în cazul unor evenimente majore, populația ar fi nevoită să caute alternative, vulnerabilizată în fața pericolelor.
Acces la fonduri europene și planuri de viitor
Guvernul are planuri de a atrage fonduri europene pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului de adăposturi. Totuși, detalii concrete despre calendarul acestor investiții și despre câte adăposturi vor fi reabilitate lipsește încă.
Pentru multe localități, fiindcă nu dispun de resurse suficiente, investițiile rămân doar promisiuni pentru viitor. În acest an, autoritățile au anunțat că vor începe proiecte concrete pentru reabilitarea a peste 200 de adăposturi pe teritoriul României, dar implementarea efectivă va dura cel puțin câțiva ani.
Într-un final, lipsa unui sistem funcțional și sigur de protecție civilă rămâne o vulnerabilitate serioasă în contextul riscurilor tot mai mari. Până în prezent, nu există un plan clar și bine finanțat pentru a corecta aceste probleme și a proteja populația în mod eficient.
