Irlanda va deveni cea mai bogată țară din Europa până în 2030, măsurată prin produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, conform proiecțiilor Fondului Monetar Internațional. Această schimbare nu va zdruncina însă semnificativ clasamentul general al statelor europene, unde Nordul și Vestul continentului își mențin pozițiile dominante. Analizele arată că, deși creșterea economică va fi prezentă în majoritatea țărilor, ierarhiile vor rămâne în mare parte stabile.
O ierarhie marcată de discrepanțe
Irlanda va detrona Luxemburgul, actualul lider, însă această poziție este influențată de puternica prezență a multinaționalelor în economia irlandeză. Indicatorul PIB poate supraestima nivelul real de prosperitate. Economistul Alan Barrett, directorul Institutului de Cercetare Economică și Socială din Irlanda, subliniază că venitul național brut ar fi o măsură mai precisă a performanței economice reale. Dacă acest indicator ar fi folosit, Irlanda nu s-ar situa printre primele patru țări.
Clasamentul rămâne dominat de statele din Europa de Nord și de Vest. Norvegia, Elveția și Danemarca completează top 5, fără schimbări majore față de prezent. Germania ocupă abia locul 12, urmată de Franța, Regatul Unit, Italia și Spania, aflate mai jos în clasament. Diferențele la vârful ierarhiei sunt considerabile, Irlanda și Luxemburgul detașându-se clar, cu niveluri de peste 160.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, calculate la paritatea puterii de cumpărare. Norvegia și Elveția depășesc, la rândul lor, pragul de 115.000 de dolari.
România și statele din estul european
Chiar și în interiorul Uniunii Europene, decalajele sunt mari. Danemarca ajunge la aproximativ 100.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, aproape dublu față de Grecia, care are cel mai scăzut nivel dintre statele membre. În afara UE, diferențele vor fi și mai evidente. Majoritatea statelor candidate, precum Ucraina, Kosovo sau Republica Moldova, vor rămâne sub pragul de 50.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, iar unele chiar sub 30.000.
România se situează mai bine în clasamentele bazate pe paritatea puterii de cumpărare decât în cele bazate pe PIB-ul nominal, indicând un nivel al prețurilor mai redus și, implicit, o putere de cumpărare mai mare. Același model este observat și în cazul altor state din Europa Centrală și de Est, precum Polonia sau Turcia.
FMI estimează că 15 țări își vor păstra pozițiile între 2025 și 2030 și că nicio economie nu va urca sau coborî cu mai mult de trei locuri. Grecia va înregistra cea mai mare scădere, în timp ce Cipru va avea cel mai important avans.
Sursa: Descopera
