Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a făcut recent un apel insistent pentru combaterea graffiti-urilor și afișajului ilegal în București, catalogând fenomenul drept o adevărată „boală a orașului”. Cu toate acestea, abordarea sa ridică semne de întrebare, întrucât nu ține cont de complexitatea fenomenului de artă stradală și de diferența esențială dintre vandalism și exprimarea artistică autentică. În timp ce administrația încearcă să impună o rigorousitate legislativă și sancțiuni dure, realitatea urbană și creativitatea multor artiști stradali sfidează aceste eforturi.
Fațete legislative și încercări de dialog între autorități
Luni, reprezentanți ai Primăriei Capitalei, ai Primăriei Sectorului 1 și ai Ministerului Culturii s-au reunit într-o dezbatere publică pentru a discuta blocajele legislative în gestionarea graffiti-urilor și afișajului ilegal. În timp ce oficialii s-au concentrat asupra soluțiilor pentru curățarea zidurilor din zonele protejate, discuția a evitat, însă, unele dintre cele mai acute diferențe de percepere a fenomerului. În centrul dezbaterii s-a aflat problema legalităților intervențiilor în zonele cu valoare istorică, unde legislația, explicită sau interpretată restrictiv, limitează autoritățile să acționeze rapid și eficient.
Primarul Ciprian Ciucu a declarat că în Sectorul 6, fenomenul graffiti-urilor și afișajului ilegal a fost redus semnificativ, afirmând, referitor la acesta: „Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”. În schimb, în centrul orașului, acțiunile administrative sunt blocate de necesitatea obținerii avizului Direcției de Cultură a Municipiului București, ceea ce îngreunează intervențiile rapide și eficiente în aceste zone sensibile.
Lipsa sancțiunilor eficiente a fost adusă în discuție de edil, acesta susținând că „cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie”. În acest context, imaginile prezentate în cadrul dezbaterii ilustraseră cu claritate zone din capitală „infestate” de graffiti și afișaj ilegal, accentuând gravitatea problemei.
Conflicte între percepția artistului și legislația actuală
Dezbaterea a fost marcată și de controverse. Consilierul general USR, Dragoș Radu, a publicat imagini pe rețelele sociale și a pus în același plan graffiti-urile și operele artistice stradale, explicând că „nu vorbim despre arta stradală autorizată sau despre reclame legale. Acestea rămân în continuare permise. Ținta sunt, în mod clar, mâzgălelile apărute peste noapte, care nu au nicio legătură cu arta și care degradează imaginea orașului”. Dar această distincție între creație artistică și vandalismul pur rămâne dificil de aplicat în teren, mai ales când impresia publică este adesea dominată de reacțiile negative față de „mâzgălituri”.
Pe lângă aspectul legal, cultura și istoria orașului sunt în pericol, iar primarul Ciucu a răbufnit: „Îmi crapă capul de rușine când le văd prin centrul orașului și știu că trec turiști pe acolo. Nu vedem în ce hal a ajuns orașul nostru?”. În această context, răspunsurile oficiale ale Ministerului Culturii, reprezentat de Demeter István, au semnalat dificultățile legislative și interpretative care complică intervențiile pe zonele protejate: „Am ajuns la situația în care, pentru a revopsi o trecere de pietoni, sunt necesare avize”.
Provocări legale și sociale în gestionarea graffiti-urilor
Un alt obstacol semnificativ îl reprezintă limitele de intervenție pe proprietatea privată. Viceprimarul Stelian Bujduveanu a subliniat că primăria poate acționa doar pe domeniul public sau cel privat al UAT-ului, iar intervenția pe curțile private este, de regulă, imposibilă fără consimțământul proprietarilor. În încercarea de a găsi soluții, edilii au propus un proiect pilot menit să inventarieze clădirile vandalizate, să notifice proprietarii și să aplice amenzi atât autorilor de graffiti, cât și proprietarilor care nu au acționat în timp util pentru a remedia deteriorările.
Cealaltă fațetă a problemei o constituie percepția publică asupra artei stradale. Specialistul în arhitectură Emil Ivănescu a adus, în dezbatere, un exemplu inspirat de orașe precum Paris sau New York, unde intervențiile artistice au devenit parte integrantă a spațiului urban și contribuie la îmbunătățirea calității vieții. „Aceste lucruri dezvoltă spațiul public. Ele sunt în legătură cu plinta urbană, acea zonă la nivelul străzii de care toți ne lovim”, a explicat Ivănescu, evidențiind că reducerea fenomenului nu poate fi doar o chestiune de sancțiuni, ci și de o cultură a prevenției și de o colaborare mai strânsă între autorități și comunitate.
Discuțiile rămân însă aprinse, iar legislația în vigoare continuă să fie un obstacol în calea intervențiilor rapide și eficiente. Rămâne de văzut dacă noile măsuri propuse vor reuși să echilibreze păstrarea valorilor culturale și amenințările vandalismului, într-un oraș care tinde să devină tot mai afectat de fenomenul graffiti-urilor și semnele de întrebare privind limitele libertății artistice în spațiul public. Recent, primarul Ciprian Ciucu a reiterat că va lupta pentru o schimbare legislativă, în speranța că Bucureștiul se va putea redresa vizual, dar și artistic.
