Conform Buletin.de: O nouă substanță, denumită peptidă antimicrobiană, ar putea deschide calea către un tratament revoluționar pentru meningită, o infecție cerebrală gravă și adesea mortală. Un studiu internațional, la care a contribuit și Institutul Cantacuzino din București, indică progrese semnificative în lupta împotriva acestei boli.
Substanța revoluționară, testată pe șoareci
Potrivit studiului publicat în revista Scientific Reports, denumit „Dezvoltarea unei noi peptide antimicrobiene chimere pentru tratamentul infecțiilor bacteriene ale sistemului nervos central”, noua peptidă a demonstrat rezultate promițătoare. În experimentele desfășurate pe șoareci infectați cu bacteria ce cauzează meningita, substanța a salvat 67% dintre animale. Aceasta este o îmbunătățire notabilă față de un antibiotic de comparație, care a reușit să salveze doar 50% dintre subiecți.
Cercetătorii au reușit să dezvolte un compus, numit P-FK5-X-TGN, prin legarea unor peptide cu efect antibacterian de o peptidă care funcționează ca un „ghid” molecular. Acesta din urmă este capabil să traverseze bariera hematoencefalică, o barieră naturală a creierului care, în mod obișnuit, limitează pătrunderea multor medicamente, inclusiv a majorității antibioticelor.
Depășirea barierei creierului, o provocare majoră
Tratamentul infecțiilor sistemului nervos central reprezintă o provocare clinică semnificativă, în mare parte din cauza barierei hematoencefalice. Această barieră restricționează sever pătrunderea agenților antimicrobieni în țesutul cerebral afectat. Studiul a prezentat proiectarea și evaluarea unui compus chimeric, P-FK5-X-TGN, conceput special pentru a traversa această barieră. Compozitul integrează o combinație puternică de peptide antimicrobiene cu o peptidă de orientare către BHE, permițând astfel un tratament mai eficient al meningitei bacteriene.
Studiile in vitro, realizate pe un model multicelular al BHE, au demonstrat că P-FK5-X-TGN a traversat bariera cu succes și și-a păstrat activitatea bactericidă împotriva N. meningitidis. În contrast, peptida P-FK5 neconjugată, deși a prezentat o activitate antimicrobiană similară, a avut o penetrare minimă a BHE, conform experimentelor coordonate de Institutul Cantacuzino, în colaborare cu Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV București.
La cercetare au participat și experți din Israel și SLOVACIA, de la Universitatea Ebraică din IERUSALIM și Universitatea de Medicină Veterinară și Farmacie din KOŠICE (SLOVACIA), precum și Institutul de Neuroimunologie al Academiei Slovace de Științe. Corespondentul studiului este Zvi Hayouka, de la Universitatea Ebraică.
Drumul către un nou medicament, încă lung
În ciuda rezultatelor pozitive obținute în laborator și pe modele animale, oamenii de știință subliniază că sunt necesari încă mulți pași până la disponibilitatea unui nou medicament pentru meningită. P-FK5-X-TGN este considerat o terapie promițătoare de tip „dovadă de concept” pentru tratamentul meningitei bacteriene și, potențial, pentru alte infecții neuroinvazive. Prin combinarea eficacității antimicrobiene cu transportul țintit prin BHE, această peptidă chimerică răspunde unei nevoi critice neacoperite în terapia infecțiilor SNC.
Studiile viitoare se vor concentra pe optimizarea designului peptidei, pe înțelegerea mecanismelor moleculare care facilitează translocarea prin BHE și pe evaluarea eficacității împotriva altor agenți patogeni neurotropi. Această cercetare stabilește peptidele antimicrobiene țintite către BHE ca o nouă platformă terapeutică pentru infecțiile sistemului nervos central.
Meningita bacteriană rămâne o infecție cu mortalitate ridicată, tratamentul fiind dificil din cauza penetrării limitate a majorității antimicrobienelor de către bariera hematoencefalică. În etapa de laborator, s-a confirmat că substanța este eficientă în distrugerea bacteriei meningitice, necesitând o cantitate foarte mică, de 8 micrograme pe mililitru. Ulterior, pe un model de laborator al barierei cerebrale, compozitul a demonstrat o capacitate superioară de a trece și de a distruge bacteriile comparativ cu varianta sa neconjugată și cu un antibiotic de referință. Pe șoareci, doza administrată a fost de cinci ori mai mică, dar numărul bacteriilor a scăzut de aproximativ 1.000 de ori, iar 67% dintre animale au supraviețuit.
Sursa: Buletin.de
