Număratul caloriilor: mit sau realitate în lupta cu kilogramele?
Bucureștiul este scena dezbaterilor aprinse despre cele mai eficiente metode de slăbire, iar alimentația joacă un rol central. Spre deosebire de ceea ce se credea, simpla numărare a caloriilor ar putea să nu fie soluția ideală. Cercetările recente sugerează că această abordare este dificil de aplicat și adesea imprecisă.
De ce număratul caloriilor dă greș
Mulți români, dornici să scape de kilogramele în plus, se confruntă cu frustrarea de a nu vedea rezultate, chiar și după ce au respectat cu strictețe un plan alimentar bazat pe deficit caloric. Problema nu este neapărat lipsa de voință, ci dificultățile inerente ale metodei. Este aproape imposibil de estimat cu exactitate câte calorii consumă o persoană, chiar și cu ajutorul aplicațiilor sau al etichetelor produselor.
Profesorul Adam Collins, specialist în nutriție, subliniază că precizia în numărarea caloriilor este o provocare. Porțiile, ingredientele ascunse și gustările consumate fără a fi conștientizate sunt doar câteva dintre elementele care afectează acuratețea calculelor. Studiile arată că oamenii subestimează, în medie, aportul zilnic cu aproximativ 30%.
Caloriile: o măsură învechită?
Definiția unei „calorii” are o istorie lungă, începând cu cercetările chimistului american Wilbur Olin Atwater din secolul al XIX-lea. Acesta a măsurat energia din alimente prin arderea lor. Valorile folosite și astăzi sunt rezultatul acestui proces, însă sunt aproximative și calculate pe baza unor alimente diferite de cele consumate în prezent.
Mai mult, aceste calcule nu iau în considerare modul în care organismul procesează alimentele. Digestia consumă energie, iar pentru unele alimente, precum proteinele, o parte semnificativă din calorii este folosită chiar de corp pentru a le digera.
Alternative la număratul caloriilor
În loc să ne concentrăm pe numărarea caloriilor, specialiștii sugerează o abordare diferită. O atenție sporită ar trebui acordată macronutrienților: carbohidrați, proteine, grăsimi și fibre. Proteinele și fibrele sunt deosebit de importante, deoarece contribuie la senzația de sațietate.
De asemenea, echilibrarea meselor este crucială. O farfurie ideală ar trebui să conțină o porție de proteine, o porție de carbohidrați și o porție de legume sau fructe. Jumătate din farfurie ar trebui să fie ocupată de legume și fructe, un sfert de carbohidrați și un sfert de proteine. Eliminarea alimentelor ultra-procesate, bogate în zahăr, grăsimi și sare, este, de asemenea, un pas important.
În aprilie 2026, Ilie Bolojan, prim-ministrul României, a anunțat o campanie de informare publică despre importanța unei alimentații echilibrate, în contextul creșterii numărului de persoane obeze în țară.
