Calitatea aerului din București devine alarmantă, în ciuda temperaturilor scăzute ale iernii
Dimineața de duminică aduce un tablou îngrijorător pentru locuitorii Capitalei, deoarece nivelul poluării atmosferice a crescut semnificativ. Datele monitorizării în timp real, colectate de platforma Airlive, indică depășiri majore ale concentrației de particule fine în aer, în cele mai multe zone din oraș. În special, purtătorii de respiratoare și persoanele cu afecțiuni cardiace sau respiratorii trebuie să fie extrem de atente, dacă nu și să limiteze timpul petrecut în aer liber.
Particulele PM 2,5 – un pericol insidios pentru sănătate
Principala problemă sesizată este creșterea nivelurilor de particulate PM 2,5, particule cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, capabile să pătrundă adânc în plămâni și trecând în fluxul sanguin, cauzând inflamații și agravând afecțiuni cardiovasculare și respiratorii. În condițiile actuale, valorile din anumite zone au ajuns la aproape dublul limitei considerate acceptabile de către specialiști, depășind pragul de 30 micrograme pe metru cub, chiar și 53 ug/m3 în zona Liceului Cervantes.
Cel mai grav este în zonele aglomerate, precum Colentina, Obor, Piața Unirii sau Dudești, unde concentrațiile de PM 2,5 se mențin peste cele normale, generând riscuri majore pentru sănătate. În aceste condiții, autoritățile spun că avem de-a face cu un “nivel ridicat” al poluării, în timp ce depășirile în zone precum Dristor, Gara de Nord sau Vatra Luminoasă sunt mai alarmante. În schimb, valorile pentru particulele mai mari, PM 10, se mențin în limitele admise, fiind semn că principalele probleme sunt generate de particulele fine, în special cele provenite din trafic și încălzire.
Impactul sezonului rece și sursele poluării
Rezidenții din București se confruntă cu o dublă problemă: pe de o parte, trafic intens și emisii industriale, iar pe de altă parte, creșterea semnificativă a poluării din cauza încălzirii casnice. Încălzirea locuințelor, în special în perioada iernii, contribuie în mod major la creșterea nivelului de poluare, reprezentând aproape 70% din sursele de poluare locale. Potrivit unui raport de specialitate, circa 3,5 milioane de gospodării din țară folosesc pentru încălzire focul, majoritatea optând pentru metode ieftine și mai puțin eficiente, precum sobele pe cărbune sau lemne, chiar și utilizarea deșeurilor.
Zonele periferice sunt cele mai afectate, fiind populate cu cartiere de case în care ard, adesea, combustibili solizi sau deșeuri, sporind astfel concentrațiile de poluanți în aer. Deși utilizarea surselor regenerabile rămâne o soluție ideală, implementarea acesteia se dovedește dificilă în prezent, din cauza costurilor și a infrastructurii insuficiente. În aceste condiții, muncitorii, familiile și persoanele vulnerabile trebuie să fie extrem de atente și să ia măsuri pentru a se proteja.
Perspective și costurile unor astfel de depășiri
După o noapte de Revelion ce a înregistrat depășiri de aproape 60 de ori față de valorile normale, problemele legate de calitatea aerului revin în centru atenției. În plus, costurile sănătății sunt alarmante: peste 29.000 de morți premature anual în România sunt atribuite poluării, conform datelor europene, fiind mai ales afectați copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice.
În București, aceste probleme au și un impact financiar: cheltuielile pentru tratarea afecțiunilor generate de poluare se ridică la aproape 3.000 de euro pe persoană anual, ceea ce plasează Capitala aproape de vârful clasamentului european în acest sens. Specialistii avertizează că, fără măsuri concrete și o intervenție rapidă, situația se poate agrava, mai ales pe fondul creșterii încălzirii și a costurilor menținerii aerului respirabil.
Cu toate semnele că temperaturile scad și situația se poate agrava, în următoarele luni, autoritățile şi comunitatea științifică trebuie să caute soluții sustenabile, pentru a reduce dependența de sursele poluante și a proteja sănătatea populației. Până atunci, cetățenii sunt invitați să fie vigilenți și să limiteze expunerea la aerul poluat, mai ales în zonele cu concentrații înalte, știut fiind că consecințele se resimt pe termen lung.
