Orhan, artistul stradal care provoacă conștiința bucureșteană: “Ar trebui să ne doară că ne-am obișnuit cu ceea ce nu e normal”
Într-un oraș dominat de impozanta arhitectură și agitația cotidiană, un artist îndrăzneț își regăsește vocea pe zidurile Bucureștiului. Orhan, artist stradal cu dubla cetățenie între Londra și Capitală, a ales să folosească pereții orașului ca pânze pentru a comenta, la nivel vizual, corupția, violența și complicitatea social-politică. Pentru el, intervențiile sale nu sunt simplu opere de artă, ci un instrument de confruntare și conștientizare a unor realități dureroase, pe care oricât de inconfortabile sunt, devin parte integrantă din cotidianul bucureștean.
Lucrările sale, ample și incisive, acoperă pereții orașului cu mesaje care îi vizează direct pe actori politici precum Ciprian Ciucu sau Ilie Bolojan, dar și pe cei implicați în scandaluri și evenimente tragice, precum Gheorghe Dincă sau Vlad Pascu. Fiecare pictură se dorește a fi o oglindă dureroasă, un reminder că anumite probleme sociale trebuie să ne atingă, chiar dacă ne-am obișnuit cu ele.
De la Londra la București: libertatea de exprimare în arta stradală
În discuția cu jurnaliștii, Orhan a explicat de ce a ales strada în detrimentul galeriei tradiționale. „Am ales strada în detrimentul galeriilor pentru că pe stradă arta e accesibilă oricui. Nu există bariere. Oricine poate să o vadă, să reacționeze, să se oprească sau să meargă mai departe. Iar felul în care publicul interacționează cu ea mă încântă cel mai mult.” Pentru artist, această interacțiune directă și sinceră cu publicul reprezintă esența artei sale, un mod de a lăsa semne, fără filtre sau compromisuri.
Bucureștiul, un oraș încă în formare din punct de vedere artistic, îi oferă libertate și un spațiu de experimentare pe care Londra sau alte metropole nu le pot oferi la fel de ușor. „E mult spațiu de explorat, și de spus lucruri”, mărturisește Orhan, subliniind energia urbană vibrată constant de viață și de diversitatea socială.
Proiectul ca fostor de conștientizare socială
Artistul a adoptat o abordare provocatoare, dornic să zguduie zona de confort a celor care privesc operele sale. „Nu creez artă ca să fie plăcută, ci ca să doară. Că ar trebui să doară faptul că ne-am obișnuit cu tot ce nu e normal.” Mesajul său este clar: acuzați-vă de normalitatea complicității și de ignorarea problemelor reale. „Lucrările mele sunt un reminder vizual al lucrurilor care se întâmplă acum, în societate, și pe care preferăm să le ignorăm.”
Pentru Orhan, arta are un rol educativ și de conștientizare. „Fac artă pentru oameni. Dacă mesajele reușesc să genereze dialog, să atragă atenția asupra unor subiecte sensibile sau să exercite presiune asupra unor realități ignorate, atunci și-au îndeplinit scopul.” Astfel, intervențiile sale devin un canal de discurs social, o invitație la reflecție și dialog deschis.
Reacțiile neașteptate și provocările din strada
De la începuturile activității sale, artistul a fost surprins de reacțiile diversificate ale publicului. „La început, am fost surprins de modul în care oamenii reacționau la lucrările mele. Mulți râdeau, făceau poze sau pur și simplu se opreau să le observe.” Orhan povestește despre primele momente de incertitudine și admirație, dar și despre trezirea conștiinței civice a bucureștenilor.
Unele creații au atras chiar controverse. Una dintre cele mai recente, ce îl înfățișează pe primarul Ciprian Ciucu, cu mențiunea de „exigent”, a fost menită să evidențieze un trecut administrativ complicat și un proiect imobiliar controversat. „Am vrut să arăt publicului și părțile mai puțin plăcute ale candidaților, dar și să transmit un mesaj mai larg: să nu ne mai punem toate speranțele în ‘supereroii’ politici.” Mesajul său este clar: schimbarea începe și la nivelul fiecărui cetățean, nu doar din conducere.
Rezistența și libertatea artistică
Viziunea lui Orhan despre libertatea de exprimare în arta stradală a fost testată de-a lungul timpului. Sunt interesante și poveștile din spatele unor opere vandalizate sau șterse de autorități, un fenomen nu tocmai rar în peisajul artistic urban din România. „Unele lucrări au fost șterse sau vandalizate, dar dacă arta este adevărată, ea își găsește întotdeauna un alt spațiu sau o altă cale de a rămâne vie”, explică artistul, adăugând că pentru el, acest proces devine o parte a mesajului său.
Aproape natural, Orhan se lasă purtat de fluxul acțiunilor sale, fără să-și planifice detaliat locul sau durata intervențiilor. „Vreau ca proiectul să se manifeste liber, să își găsească singur locul și sensul în oraș.”
Privind spre viitor, artistul își dorește ca aceste reflecții vizuale să continue să fie un catalizator pentru schimbare, creând conștiință în rândul bucureștenilor și nu numai. Într-o societate în continuă schimbare, intervențiile sale sunt dovada că strada rămâne cel mai sincer și direct spațiu de exprimare, unde adevărul nu are nevoie de filtre.
