Conform Digi24: Curtea de Apel București a respins acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale. Decizia judecătorilor, care a stat la baza eliberării acestora, contrazice opinia magistratului de la Tribunalul București, care considerase că există „suspiciuni rezonabile” de vinovăție.
Azilele lui Pașca, analizate de judecători
Motivarea Curții de Apel București sugerează că, cel puțin la o primă analiză, modul în care persoanele cazate în azilele lui Viorel Pașca au fost tratate nu prezintă elemente specifice stării de sclavie sau lipsei de libertate ori aservirii. Teza exploatării victimelor nu a putut fi susținută pe baza probelor administrate, conform judecătorului. Acesta a subliniat că DIICOT trebuia să demonstreze, prin probe, cum inculpații și-au însușit o parte semnificativă din fondurile primite din donații sau contribuții sociale, începând din 2020.
Judecătorul de la Curtea de Apel a precizat că persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază, consulturi periodice, inclusiv psihiatrice, tratamente monitorizate, activități recreative și ajutor în activitățile cotidiene. Pacienții cu afecțiuni psihice erau implicați în activități comunitare și beneficiau de servicii de igienă și îmbrăcăminte curată. Cu toate acestea, au fost identificate anumite deficiențe medicale, precum personal cu nivel educațional redus, incapacitate de a citi și scrie, tratamente medicale necorespunzătoare în anumite cazuri, pacienți care își administrau singuri medicamentele și personal insuficient.
Lipsa resurselor financiare, cauza deficiențelor
Judecătorul a explicat că aceste lacune nu se datorau însușirii banilor de către inculpați, ci lipsei resurselor financiare suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate. Din rechizitoriul DIICOT reieșea că suma lunară per pacient era de 498 de lei, sau 16,6 lei pe zi, considerată extrem de mică pentru a justifica o îmbogățire a inculpaților. Veniturile totale per pacient, incluzând donații, pensii și ajutoare sociale, erau utilizate pentru întreținere, hrană, îngrijire medicală și alte necesități.
Judecătorul a mai menționat că un asistent medical calificat nu ar accepta un salariu minim pe economie într-un mediu rural. De asemenea, ajutoarele sociale primite de persoanele vulnerabile nu le-ar fi permis să beneficieze de condiții mai bune decât cele oferite de familia Pașca.
Controlul conturilor, o necesitate în lipsa resurselor
În ceea ce privește controlul conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor internate, judecătorul a considerat că acest demers nu constituie o formă de exploatare, atâta timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului. Efectuarea demersurilor pentru obținerea actelor de identitate, stabilirea domiciliului, desemnarea unui tutore și deschiderea conturilor bancare au fost considerate acțiuni normale și necesare pentru satisfacerea nevoilor persoanelor vulnerabile, în special în cazul celor lipsite de capacitate de exercițiu sau din alte județe.
Prin urmare, Curtea de Apel București a concluzionat că acuzațiile de trafic de persoane și grup infracțional organizat nu se susțin în cazul lui Viorel Pașca și al membrilor familiei sale, infirmând astfel suspiciunea rezonabilă pe care o reținuse judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.
Sursa: Digi24
