Primăria Sectorului 3 a dat în folosință Bulevardul Iuliu Hațieganu fără să respecte normele legale de recepție a lucrărilor, iar recentul raport al Curții de Conturi confirmă suspiciunile privind neregulile grave în modul de finalizare a proiectului. În ciuda faptului că bulevardul a fost inaugurat în septembrie 2023, verificările oficiale efectuate în ultimele luni relevă faptul că nu a fost încheiat conform procedurii legale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității întregii operațiuni.
Nereguli în recepția oficială și cheltuieli ascunse
Raportul Curții de Conturi, publicat la începutul acestui an, demonstrează că Primăria Sectorului 3 nu și-a îndeplinit obligațiile legale în procesul formal de recepție a bulevardului Iuliu Hațieganu, o arteră construită în numai 60 de zile și despre care autoritățile de la nivel local susțin că a fost realizată cu cheltuieli minime. Concret, atât Primăria Sectorului 4, cât și Administrația Străzilor București, responsabilă de administrarea acestor lucrări, nu au primit documentele și notificările necesare pentru a oficializa finalizarea proiectului. Potrivit legislației în vigoare, orice lucrare trebuie să fie recepționată legal și notificată părților implicate, iar acest proces nu a fost respectat.
Pe lângă încălcarea normelor legale de recepție, ancheta Curții de Conturi relevă o diferență semnificativă între suma investită și cea fișată oficial de administrație. Pe site-ul Primăriei Sectorului 3 este publicată o valoare de circa 8,95 milioane de lei pentru reabilitarea bulevardului, însă average-ul real al cheltuielilor ar fi fost de peste 10 milioane de lei, ceea ce indică ascunderea unui deficit de peste 2 milioane de lei în acte. Această discrepanță sugerează nu doar o gestionare opacă a fondurilor publice, ci și posibile încercări de a minimaliza costurile reale ale proiectului.
Carierism și controverse în jurul gestionării bulevardului
Primarul Robert Negoiță, în fața acestor descoperiri, a ieșit rapid cu contraargumente. La începutul lunii februarie, edilul a lansat un atac direct la adresa jurnaliștilor, acuzând Buletin de București de “speculații” și susținând că bulevardul a fost construit de „Primărie, nu de firmele primăriei”. În plus, afirmă că reparațiile ulterioare au fost făcute în cadrul garanției, dar aceste declarații nu pot ascunde lipsa de transparență și costurile impresionante realizate.
De asemenea, potrivit cercetărilor, întreaga operațiune pare să fi fost marcată de un circuit paralel de cheltuieli care a scurs sume importante din bugetul local, evitând controlul transparent al Consiliului Local. Această metodă de gestionare, susțin experții în domeniu, favorizează un sistem de logistica opacă, în care contracte și plăți sunt dirijate printr-un lanț de companii controlate politic, fără a fi transparent cui și pentru ce s-au plătit banii publici.
Contextul politic și controversele din spatele infrastructurii
Cazul bulevardului Iuliu Hațieganu face parte dintr-un tablou mai larg de controverse legate de modul de gestionare a proiectelor de infrastructură în Sectorul 3, administrat de Robert Negoiță. În urmă cu câteva luni, jurnaliștii au dezvăluit un proiect similar, despre construirea unui drum pe terenul unei firme apropiate familiei edilului, într-o perioadă extrem de scurtă, și tot în condițiile în care rezultatele finale sunt departe de a fi conform standardelor legale și de calitate.
Negoiță a răspuns acestor acuzații prin critici dure la adresa mass-media, în special la adresa Buletin de București, despre care a afirmat că răspândea “informații false”, încercând astfel să minimalizeze gravitatea situației. În același timp, oamenii din domeniu atrag atenția asupra pericolului reprezentat de gestionarea opacă a fondurilor publice, unde avariile costurilor și lipsa transparenței pot favoriza corupția și risipele, în timp ce cetățenii suportă consecințele.
Pe măsură ce Curtea de Conturi își finalizează anchetele și impune măsuri, așteptările sunt ca mai multe lucrări de infrastructură din Sectorul 3 să fie investigate pentru a clarifica dacă aceste practici au fost, până acum, o excepție sau o regulă a operațiunilor conduse de edilul Negoiță. Rămâne de văzut dacă organele de control vor continua să descopere alte ilegalități sau dacă, în cele din urmă, sistemul de cheltuire a banului public va intra în normalitate. Până atunci, cel mai șifonat rămâne, din nou, bugetul local și încrederea cetățenilor în administrația locală.
