Guvernul condus de Nicolae Bolojan a discutat, joi, un proiect de lege care va modifica semnificativ regulile de cumul între salariile de la stat și pensiile speciale. Conform noilor reglementări, bugetarii pensionați, care beneficiază de pensii de serviciu sau militare, vor fi nevoiți să suporte o reducere de 85% a pensiei dacă aleg să continue să lucreze în sectorul public. O excepție notabilă este reprezentată de persoanele care au pensii contributive, care nu vor fi afectate de aceste schimbări.
Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a clarificat că această măsură se va aplica exclusiv celor cu pensii de serviciu sau militare, Liniile roșii ale acestui sistem fac parte dintr-o reformă mai largă menită să ajusteze structura veniturilor în administrația publică și să reducă povara financiară asupra bugetului de stat.
Excepțiile care șochează
Proiectul prevede mai multe excepții, inclusiv pentru aleșii locali și cei care îndeplinesc condiții specifice stabilite prin Constituție. De asemenea, cadrele didactice care formează magistrați sau personal din instituții de învățământ militar nu vor fi afectate de această măsură. Astfel, se ridică întrebări despre echitatea acestor regulamente, având în vedere că o parte dintre bugetari ar putea să scape de constrângerile impuse de guvern.
Dogioiu a subliniat importanța limitării acestui cumul de venituri: „Scopul nostru este de a asigura o separare clară între venitul obținut din activitatea profesională și cel provenit din pensii, în special în contexte în care bugetul public este supus unor presiuni enorme din cauza cheltuielilor sociale.”
Opinii împărțite pe internet
Reacțiile venite din partea societății civile și a experților în economie sunt diverse. Pe rețelele sociale, unii utilizatori susțin inițiativa, argumentând că este insuficient să se mențină salarii consistente pentru cei care beneficiază de pensii considerabile. Alții, însă, avertizează că, prin reducerea drastică a pensiilor, se va crea un val de nemulțumire în rândul angajaților din sistemul public.
Mai mult, se ridică întrebări despre consecințele pe termen lung ale acestei reforme asupra stabilității și moralului angajaților din instituțiile publice. O parte dintre aceștia au dezvăluit, în cadrul discuțiilor, sentimentul de nedreptate și teama că măsurile vor descuraja angajarea în sectorul public.
Ce urmează?
Proiectul de lege discutat vizează și încetarea detașărilor funcționarilor publici într-un termen de 10 zile de la intrarea în vigoare. De asemenea, se preconizează organizarea unui examen pentru selecția funcționarilor, asigurând un mecanism transparent și corect. Aceste măsuri s-ar putea dovedi decisive în reorganizarea structurală a întregii administrații publice.
Guvernul intenționează să adopte proiectul de lege în următoarele două săptămâni, acesta urmând să treacă și prin avizul Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere implicațiile sale asupra sistemului judiciar. Ioana Dogioiu a subliniat că, „procedura de avizare este esențială, date fiind legăturile cu activitatea din justiție.”
Se pare că reformele propuse nu se vor aplica retroactiv, ele vizând exclusiv viitorul sistemului bugetar. Deși se așteaptă ca măsurile să intră în vigoare ușor, reacțiile din teritoriu s-ar putea amplifica, pe măsură ce angajații din sistem își dau seama de impactul direct pe care aceste reglementări îl vor avea asupra veniturilor lor.
Miza este mare, iar rămâne de văzut cum va răspunde societatea la aceste modificări fundamentale și care vor fi efectele în ansamblul economiei naționale.
