Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat marți că nu înțelege de ce bugetul Bucureștiului plătește anual circa 23 de milioane de euro subvenții pentru transportul public din Ilfov, serviciu asigurat de Societatea de Transport Voluntari (STV). La scurt timp, conducerea societății și-a exprimat punctul de vedere, afirmând că banii primiți nu afectează bugetul Primăriei Capitalei, ci sunt alocați pentru susținerea navetiștilor care fac zilnic legătura între cele două zone. Discuțiile vin în contextul tensiunilor tot mai acutizate legate de cheltuielile pentru mobilitatea metropolitană și de alimentarea conturilor societăților de transport, în plină criză financiară.
Subvenția pentru Ilfov, un subiect controversat
Primarul Ciucu a anunțat inițierea unui audit la Societatea de Transport București (STB), pentru a analiza modul în care sunt cheltuiți banii publici, în condițiile în care compania se află aproape de insolvență. În acest context, Societatea de Transport Voluntari (STV) a emis un comunicat explicând natura subvenției primite, menționând că fondurile nu provin din bugetul STB, ci sunt alocate în baza unui contract din 2021, în cadrul unui proiect de mobilitate sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În comunicat, conducerea STV susține că nu este cauza dificultăților financiare ale STB și că serviciile sale completează traseele municipalității, deservind navetiștii din Ilfov care vin în Capitală pentru muncă sau studii.
Context și importanță strategică a serviciilor
Deși STV operează în numai 9% din traselele din zona metropolitană București-Ilfov, reprezentanții societății explică faptul că autobuzele lor circulă pe trasee lungi și creat în așa fel încât să vină în sprijinul cetățenilor, mai ales celor care locuiesc în județ și trebuie să se deplaseze zilnic în oraș pentru a-și desfășura activitatea sau pentru a beneficia de servicii medicale. În plus, traseele sunt gândite astfel încât să asigure conexiuni eficiente cu metroul și alte noduri importante ale rețelei STB, ceea ce permite un flux mai fluid și mai sigur pentru navetiști.
Din punct de vedere financiar, însă, controversele persistă. Conform datelor comunicate recent, contractele de servicii au fost încheiate în 2021 și urmează să fie prelungite până în 2024, fără însă ca aceste resurse să ajungă să acopere integral costurile, deoarece societatea are peste 19 milioane de lei facturi neachitate de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov, iar datoriile cele mai mari sunt înregistrate de Municiupul București, în valoare de aproximativ 13,7 milioane de lei.
Perspectiva politică și condițiile financiare ale Bucureștiului
Discuțiile despre finanțarea transportului în zona metropolitană sunt în plină expansiune, mai ales în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu un buget tot mai tensionat. Primarul Ciprian Ciucu avertizează că, dacă Guvernul va decide să continue sau chiar să majoreze subvențiile pentru transportul din Ilfov, Primăria Capitalei ar putea ajunge în situația de a da faliment. Potrivit declarațiilor sale, în prezent, bucureștenii plătesc anual aproape 150 de milioane de lei pentru transport, o sumă considerabilă, mai ales dacă ținem cont de dificultățile financiare cu care se confruntă administrația locală.
Criza din sectorul transporturilor a devenit o temă de dezbatere politică și administrativă, în condițiile în care se încearcă găsirea unor soluții sustenabile pentru asigurarea serviciilor fără ca bugetele locale să fie grav afectate. La nivelul administrației bucureștene, se vorbește despre necesitatea reformării sistemului și monitorizării stricte a cheltuielilor, pentru a evita situații în care fondurile publice sunt risipite în mod suspect sau fără rezultate evidente.
Este clar că, în condițiile în care transportul metropolitan devine tot mai costisitor și mai complicat, viitorul politicii de mobilitate urbană în zona București-Ilfov va fi decisiv pentru echilibrul financiar al întregii capitale. În timp ce autoritățile caută soluții, navetiștii rămân cei mai vulnerabili, fiind privați de un serviciu fiabil și la prețuri rezonabile, în timp ce tensiunile politice și financiare amenință să escaladeze și mai mult această problemă.
