Conform Mediafax: Vulturul și grifonii au revenit pe Palatul Universității
Un simbol arhitectural al Capitalei, vulturul încoronat și cei doi grifoni care au decorat odinioară frontonul Palatului Universității din București, au fost remontați pe clădirea istorică, la 82 de ani de la distrugerea lor în timpul bombardamentelor din 1944. Universitatea din București a anunțat pe rețelele de socializare operațiunea de montare, însoțită de imagini spectaculoase cu ridicarea sculpturilor.
Reconstituirea unui ansamblu istoric de 1,6 tone
Noua compoziție sculpturală, realizată din bronz prin tehnica tradițională a ceară pierdută, impresionează prin dimensiunile sale. Vulturul, elementul central, cântărește aproximativ o tonă, în timp ce fiecare dintre cei doi grifoni atinge 300 de kilograme, totalizând un ansamblu de 1,6 tone. Sculpturile au fost ridicate cu ajutorul unei macarale, pentru a fi amplasate pe pozițiile originale din compoziția arhitecturală a Palatului.
Lucrarea, cu o valoare estimată la două milioane de lei, este semnată de sculptorul Alexandru Siminic, alături de colaboratorii săi, Teodor și Ștefan Siminic. Aceasta se bazează pe creația originală a sculptorului Karl Storck, care a realizat ansamblul monumental între 1862 și 1869, pe baza conceptului arhitectului Alexandru Orăscu.
Un proiect amplu de recuperare istorică
Montarea vulturului și a grifonilor marchează prima etapă a unui proiect mai larg de refacere integrală a ansamblului sculptural al frontonului Palatului Universității. Universitatea din București intenționează ca, în următorii doi ani, întreaga compoziție iconică, pierdută în urma bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial, să fie reconstituită.
Compoziția originală, denumită „Minerva ocrotind artele și științele”, inspirată de Gliptoteca din Munchen și concepută de Theodor Aman, îl înfățișa pe Minerva încununând științele și artele, flancată de personaje alegorice. Deasupra acestui basorelief se aflau, ca simboluri ale puterii și protecției, vulturul încoronat și cei doi grifoni. Palatul Universității, ridicat sub coordonarea arhitectului Alexandru Orăscu, a suferit distrugeri masive la 4 aprilie 1944, moment în care fațada sa centrală a fost grav avariată, iar frontonul a dispărut aproape în întregime.
Rectorul Universității din București, Marian Preda, a subliniat importanța acestui demers, declarând că revenirea sculpturilor pe Palatul Universității reprezintă un act de recuperare istorică și o reîntregire a memoriei colective. El a menționat că, timp de 75 de ani, aceste simboluri au marcat identitatea universității și a Capitalei, înainte de a fi pierdute în timpul conflictului mondial. Fragmente ale vechiului fronton se păstrează în patrimoniul Muzeului de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.
Sursa: Mediafax
