Grevă a asfaltului sau continuare a problemelor vechi ale capitalei? Bucureștiul pare să fie din nou prins învăluit în haos rutier după valul de ninsori abătut peste oraș în luna februarie. În ciuda râvnitelor eforturi de redresare, asfaltul a cedat din nou pe mai multe artere importante, dezvăluind adâncimi și gropi de-a dreptul periculoase pentru șoferi și pietoni deopotrivă. Iar imaginea surprinsă pe 13 februarie, în zonele centrale și secundare, confirmă realitatea: asfaltul, al cărui aspect inițial era neted, s-a transformat acum într-un teren accidentat, cu gropi adânci și crăpături care devin capcane pentru circulație.
Ce se întâmplă cu repararea drumurilor din București? Și dacă reparațiile au fost făcute parțial, de ce acestea au cedat atât de repede? Răspunsul stă în complexitatea și, totodată, în dificultățile bugetare ale Primăriei Capitalei.
Reparatii efemere și bugete limitate
După fiecare episod de ninsoare, primăria se confruntă cu o dublă provocare: gestionarea rapidă a consolidării drumurilor și, în același timp, menținerea unui buget echilibrat. Nu de puține ori, soluțiile de moment sunt cele mai des utilizate, din cauza constrângerilor financiare și a faptului că reparațiile de fond au nevoie de investiții consistente, pe termen lung. Anul trecut, primăria a anunțat un buget special pentru reparații capitale, dar cheltuielile suplimentare apărute după ninsori au rămas, cel puțin momentan, în limite restrânse.
Vremuri grele pentru infrastructura rutieră a orașului
De la începutul anului, Bucureștiul a fost martorul unui flux continuu de probleme legate de infrastructura rutieră. Pe străzile secundare, dar și pe arterele principale, asfaltul s-a practicat în mod repetat, iar rezultatul este vizibil de oriunde. Gropile mari și secțiunile de drum deteriorate au devenit un simbol al nevoii urgente de reabilitare structurală, însă birocrația și lipsa fondurilor au făcut ca aceste intervenții să fie întârziate sau superficial realizate.
Specialiștii în domeniu avertizează asupra riscului crescut de accidente cauzate de aceste zigzaguri ale drumurilor, în timp ce conducătorii auto reclamă condiții de circulație tot mai periculoase, mai ales în perioada sezonului rece. Conform unui oficial al primăriei, “Reparațiile temporare nu pot fi o soluție pe termen lung, dar ne confruntăm cu restricții bugetare severe. Prioritatea pentru moment este să prevenim accidentele și să limităm daunele”.
Ce urmează pentru infrastructura capitalei?
În ciuda problemelor acute, autoritățile locale promit o abordare mai strategică și mai durabilă pentru asfaltarea orașului. Deja s-au făcut promisiuni privind elaborarea unui plan de reabilitare pe termen lung, sustenabil din punct de vedere economic și tehnic, care să minimizeze incidentele cauzate de drumurile accidentate. Cu toate acestea, zilele următoare vor fi decisive: ploile și eventualele ninsori din următoarea perioadă pot agrava și mai mult situația dacă nu vor fi punctuale și eficiente acțiunile de reparație.
Până atunci, bucureștenii trebuie să îndure o realitate mai mult sau mai puțin schimbătoare, în care gropile devin simptome ale unei infrastructuri aflate în criză. Există totuși voința și, cel mai important, conștientizarea faptului că infrastructura orașului are nevoie de o intervenție precum nu a mai fost făcută în ultimii ani. Rămâne de văzut dacă planurile de redresare vor fi implementate cu sucess sau dacă Bucureștiul va plăti în continuare prețul neglijenței și al lipsei de fonduri în domeniul reparațiilor. Și, mai ales, dacă găsirea soluției va fi suficient de prioritară pentru cei care trebuie să fie responsabili de drumurile capitalei.
