Cum cititul a fost în trecut o experiență mobilă, Bucureștiul se mândrește cu o istorie aparte legată de bibliotecile pe roți, un concept care a făcut parte din viața multor bucureșteni în perioada comunistă. Între anii 1974 și 1992, pe străzile capitalei circulau autobuze transformate în adevărate biblioteci ambulante, denumite „Bibliobuzul”. Aceste vehicule, echipate cu rafturi pline de cărți în loc de scaune, erau integrate în eforturile de a face cultura accesibilă tuturor, în special cartierelor unde bibliotecile tradiționale lipseau sau erau greu accesibile. Serviciul, gratuit pentru cetățeni și însoțit de o bibliotecară, reprezenta o poartă spre universul cărților pentru mulți bucureșteni, fiind pentru unele familii chiar prima lor întâlnire cu literatura.
Bibliobuzul – o soluție inovatoare pentru accesul la cultură în anii ’70 și ’80
În acea epocă, aceste biblioteci pe roți au ajuns în diverse cartiere precum Berceni, Balta Albă, Drumul Taberei sau Grivița. Prin aceste rute, bibliotecile mobile au adus la îndemâna locuitorilor titluri precum „Legendele Olimpului”, „Iliada”, „Cireșarii” sau „La Medeleni”. Pentru mulți bucureșteni, bibliobuzul a fost prima fereastră spre lumea literaturii, fiind un catalizator al formării obiceiului de a citi. Arhivele Bibliotecii Metropolitane București păstrează imagini și documente din această eră, amintind de rolul pe care aceste vehicule l-au avut în promovarea culturii în contexte în care o bibliotecă clasică nu putea fi accesibilă pentru toți.
Odată cu introducerea tehnologiei și dezvoltarea bibliotecilor tradiționale, conceptul s-a adaptat, iar în prezent, Bucureștiul se mândrește cu o rețea modernă de 34 de filiale, între care se numără unități precum Biblionet, Artoteca sau Mediateca. Aceasta oferă posibilitatea accesului la lectură într-un mod mult mai facil și diversificat decât în trecut, însă nostalgicii păstrează amintirea acelor biciclete și autobuze ca un simbol al vremurilor când cultura mergea „pe roți” spre oamenii din orice colț al orașului.
Ilustrarea dificultăților și a evoluției în consumul de carte
În același timp însă, situația lecturii în România pare să fi rămas dificilă, chiar dacă infrastructura bibliotecilor a fost semnificativ îmbunătățită. România ocupă ultimele poziții în Uniunea Europeană în privința consumului de carte, cu doar 7% dintre cetățeni citind reguli, conform unui procent avansat în 2025. În marile orașe, deși accesul la biblioteci și librării s-a diversificat, 51% dintre tineri admit că nu au citit nicio carte în ultimul an. În mod surprinzător, piața de carte continuă să fie estimată la aproximativ 60 de milioane de euro anual, iar Bucureștiul, centru cultural și economic al țării, concentrează aproape jumătate din vânzările de carte.
Oricât de mult s-au schimbat timpul și tehnologia, aceleași probleme rămân: accesul limitat al anumitor categorii de cetățeni la lectură și interesul scăzut pentru carte în rândul tinerilor din cauza alternativei digitale. Totuși, evenimente culturale precum târgurile de carte sau festivalurile dedicate continuă să stimuleze interesul, iar orașul încearcă să păstreze vie flacăra literaturii și în era digitală. Este clar că, odată cu evoluția societății, nevoia de cultură trebuie să fie alimentată nu doar prin infrastructură, ci și prin promovare și adaptare la noile generații. Perspectivele rămân optimiste, chiar dacă provocările sunt mari, iar istoria bibliotecilor mobile rămâne un emblematic capitol din dezvoltarea culturală a capitalei.
