Conform Buletin.de: Bucureștenii își iubesc orașul, dar se simt deconectați de comunitate. Un studiu realizat de Fundația Comunitară București, pe un eșantion de 400 de locuitori, scoate la iveală un paradox: un atașament individual puternic față de Capitală, dar o coeziune socială locală deficitară. Media sentimentului de atașament față de București atinge 7,8 din 10, în timp ce sentimentul de apartenență la o comunitate este evaluat la un mai modest 6,9 din 10.
Nivel scăzut de mândrie și intenția de plecare
Doar jumătate dintre bucureșteni, mai exact 51%, își declară mândria față de oraș. În același timp, un bucureștean din trei ia în considerare mutarea din Capitală, invocând preponderent probleme legate de aglomerație, poluare și calitatea generală a vieții. Cercetarea subliniază că principalele surse de nemulțumire vizează calitatea mediului, lipsa comunităților care să stimuleze coeziunea socială și insuficiența spațiilor verzi.
Studiul mai relevă că locuitorii se raportează la București mai degrabă ca la un furnizor de resurse și oportunități – profesionale, culturale și servicii – decât ca la un reper afectiv sau simbolic. Această abordare individualistă contribuie la percepția orașului ca pe un loc unde se poate construi o viață mai bună, nu neapărat ca pe o comunitate în care cetățenii sunt activ implicați.
Identitatea urbană, legată de origini și cartier
Un aspect notabil al studiului este persistența asocierii identității de „bucureștean” cu originea. Opt din zece respondenți consideră că a te fi născut în Capitală este un criteriu esențial pentru a fi considerat „cu adevărat” bucureștean. Această percepție contribuie la accentuarea fragmentării sociale și la dificultatea construirii unei identități urbane comune.
Mai mult, locuitorii tind să se identifice mai degrabă cu propriul cartier sau cu grupuri bazate pe interese comune, decât cu orașul în ansamblul său. Conceptul de comunitate la nivelul BUCUREȘTIULUI este perceput ca fiind difuz, iar discuțiile se concentrează pe comunități restrânse, de proximitate sau formate în jurul hobby-urilor. Doar 22% dintre respondenți se declară mulțumiți de calitatea comunității locale, acest domeniu fiind identificat ca având cea mai slabă performanță în evaluarea aspectelor legate de oraș.
Încrederea în ONG-uri și soluții pentru comunitate
În ceea ce privește încrederea, organizațiile neguvernamentale și actorii societății civile beneficiază de o credibilitate superioară în derularea proiectelor sociale, în timp ce autoritățile sunt percepute ca jucând un rol necesar în asigurarea unui cadru stabil de dezvoltare.
Autorii studiului propun ca proximitatea să fie spațiul principal de acțiune pentru construirea sentimentului de apartenență. Direcțiile sugerate includ dezvoltarea de proiecte care să pună accent pe colaborarea inter-locuitori, investiții în spații publice și zone verzi la nivel de cartier, crearea unor platforme de dialog între cetățeni și administrație, precum și inițiative menite să încurajeze participarea civică pe termen lung.
Studiul a fost realizat în august 2025, prin interviuri online și completat de interviuri în profunzime, cu scopul de a analiza raportarea locuitorilor la oraș, la comunitățile din jur și la spațiul urban.
Sursa: Buletin.de
