Comisia Europeană a intervenit ferm în cazul proiectului ANCOM de reintroducere a regulilor de acces pe piața de internet fix din România, oprindu-l temporar și deschizând o anchetă aprofundată. Decizia a venit ca urmare a suspiciunilor serioase privind conformitatea cu legislația europeană și privind impactul acesteia asupra pieței și investițiilor viitoare, punând sub semnul întrebării măsura propusă de autoritatea de reglementare autohtonă.
Ce vrea să realizeze ANCOM și riscurile intervenției europene
Proiectul anunțat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) îți propusese să reintroducă, pentru al patrulea an consecutiv, reglementări privind accesul în piața de internet fix din România într-o formă mai rigorosă. Notificat în ianuarie 2025, planul viza desemnarea Digi România, principalul furnizor de servicii de internet fix, ca fiind un ”operator cu putere semnificativă” pe această piață, urmată de obligația de a furniza acces rivalilor în aproape 6.500 de localități, în special în zonele rurale.
Strategia ANCOM era de a impune reguli clare privind transparența prețurilor, accesul la infrastructură și controlul prețurilor, într-un efort de a stimula concurența și de a debloca accesul noilor jucători pe o piață considerată în general bine dezvoltată. În unele localități, Digi fiind singurul furnizor, autoritatea estima că intervenția era justificată pentru a evita abuzurile și creșterile artificiale de prețuri, precum și pentru a sprijini investițiile în infrastructură.
Însă, decizia de a relua aceste reglementări nu a fost bine primită de Bruxelles, care vede în ea un potențial obstacol pentru competitivitate și investiții. Comisia Europeană a exprimat „îndoieli serioase” cu privire la justificarea intervenției și a subliniat că „ANCOM nu a prezentat suficiente dovezi despre existența unor bariere ridicate la intrarea pe piață care ar face necesară reglementarea”. Cât despre intenția ca Digi să fie tratată drept un operator semnificativ, oficialii europeni avertizează că această măsură poate avea ca efect contrar stimulării investițiilor, chiar dimpotrivă, blocând dezvoltarea infrastructurii și descurajând concurența.
Procedura europeană și implicațiile pentru piața telecom
Decizia Comisiei de a suspenda temporar proiectul ANCOM nu înseamnă doar o oprire administrativă. În cadrul unei perioade de două luni, instituția trebuie să analizeze în profunzime cazul și să studieze dacă măsura propusă este compatibilă cu legislația europeană de reglementare în domeniul comunicațiilor. În acest proces, autoritatea de reglementare română nu poate implementa decizia în forma actuală și trebuie să aștepte avizul final al Bruxelles-ului.
Pe termen lung, de acest rezultat depinde modul în care va evolua piața de comunicații fixe din România. Dacă Comisia va ajunge la concluzia că măsura ANCOM nu este justificată, ea poate respinge proiectul și poate cere ajustări sau chiar retragerea sa. În cazul în care însă va considera că există motive suficiente pentru intervenție, poate ajunge la emiterea unui veto, ceea ce ar putea însemna o schimbare majoră în modul de reglementare a sectorului, dar și un precedent pentru alte piețe din Uniunea Europeană.
Echilibrul delicat între investiții și concurență
Una dintre cele mai sensibile aspecte ale disputei ține de modul în care Bruxelles-ul percepe echilibrul între protejarea concurenței și stimularea investițiilor. ANCOM argumentează că, în zonele în care Digi deține monopolul infrastructurii, există riscul unor practici abuzive, inclusiv majorări de prețuri sau obstacole în fața altor operatori interesați să dezvolte rețele. În replică, oficialii europeni subliniază că România are deja un parcurs excelent în conectivitate, fiind considerată lider în acest domeniu în cadrul Uniunii Europene, cu acoperire ridicată și prețuri accesibile.
În plus, Bruxelles-ul sugerează, indirect, că anumite suspiciuni privind comportamentul abuziv al operatoriilor ar putea fi mai degrabă legate de aspecte legate de legislația concurenței, decât de nevoie de intervenție preventivă pe piață. Disputa devine astfel și o dezbatere despre instrumentele corecte de reglementare: dacă este mai eficient să intervenim dinainte, prin reguli stricte, sau să apelăm la mecanismele de piață și legislația concurențială pentru a corecta abuzurile acelei reguli dacă și când acestea apar.
În vreme ce evoluțiile urmăresc să clarifice dacă intervenția ANCOM este justificată și dacă poate fi aplicată fără a sacrifica investițiile și competitivitatea, rămâne de urmărit dacă Bruxelles-ul va permite continuarea proiectului românesc sau va impune reguli mai stricte, în spiritul unui echilibru delicat între protejarea consumatorilor și stimularea dezvoltării infrastructurii. În orice caz, această situație scoate în evidență peisajul complex al reglementării telecom din Europa, unde interesele naționale și cele europene se întâlnesc în încercarea de a crea un mediu inovator, competitiv și accesibil pentru toți utilizatorii.
