România introduce de la 1 ianuarie 2026 o taxă logistică pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, o măsură care anunță schimbări semnificative pentru cumpărăturile online și fluxurile comerciale transfrontaliere. Această decizie a fost luată în contextul în care, la nivel european, nu s-a reușit un consens privind impunerea unor taxe similare, iar România și Italia sunt singurele state care au decis să le aplice încă de la începutul anului următor. Diferențele între cele două țări sunt notabile: în timp ce Italia percepe o taxă de doar doi euro pentru fiecare colet, România taxează cu 25 de lei (aproximativ cinci euro), ceea ce va avea impact direct asupra costurilor pentru consumatorii autohtoni.
O decizie motivată de creșterea explozivă a volumului coletelor din afara UE
Motivul principal pentru această măsură îl constituie creșterea rapidă a importurilor de bunuri mici, achiziționate online, din afara Uniunii Europene. Până la sfârșitul anului 2025, aceste importuri erau scutite de taxe, ceea ce a determinat o creștere accelerată a numărului de colete și, implicit, o presiune crescută asupra autorităților vamale. În ultimii ani, comerțul electronic a devenit o componentă esențială a comportamentului de consum, fiind folosit în mod regulat de peste 70% dintre europeni, iar volumul coletelor din afara UE a explodat, atingând peste 4,6 miliarde de unități în 2024.
Creșterea accelerată a numărului de coletelor s-a tradus în costuri administrative mari pentru autorități, care trebuie să gestioneze formalități, verificări și supravegherea fluxurilor comerciale. Taxa logistică urmărește să acopere aceste costuri, însă, până acum, only România și Italia au abordat această măsură. În cazul nostru, firma de curierat este cea responsabilă cu colectarea, declararea și virarea taxei către Agenția Națională de Administrare Fiscală, proces care trebuie să se întâmple lunar, iar firmele au obligația de a păstra evidențele timp de cinci ani.
Impactul asupra consumatorilor și perspectivele din 2026
Pe termen mediu, acest cost suplimentar va deveni o adevărată barieră pentru achizițiile din afara UE. În plus, din vara lui 2026, se va aplica și o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol importat din afara Uniunii, indiferent de valoarea coletului, dacă aceasta este sub 150 de euro. În combinație, cele două taxe vor genera costuri substanțiale pentru consumatori, mai ales în cazul în care prețurile produselor sunt deja reduse sau cu margine mică de profit.
Efectele acestor măsuri nu vor fi resimțite egal pe întregul continent. În timp ce alte state europene au ales să mențină taxe mai mici, România, aplicând o taxă logistică de cinci euro, va suferi o presiune mai mare asupra bugetului familial. Specialistii avertizează că aceste costuri suplimentare pot deveni prohibitive pentru anumite categorii de produse, mai ales cele cu preț redus, reducând atractivitatea cumpărăturilor online din afara Uniunii.
De asemenea, regimul sancțiunilor este unul strict. Nedeclararea la timp, sau lipsa evidenței detaliate, poate atrage amenzi de până la 10.000 de lei, iar în cazuri grave, colectarea taxei fără virarea ei la buget poate chiar determina răspundere penală. În același timp, această situație necesită ca toate actorii implicați să se adapteze rapid, pentru a evita sanctiuni sau blocaje în lanțul de distribuție.
Ultimele dezvoltări anunță că din vara lui 2026, odată cu intrarea în vigoare a taxei vamale de trei euro, impactul asupra cheltuielilor totale va fi și mai accentuat. În condițiile în care România are deja una dintre cele mai mari taxe logistice din UE, presiunea asupra consumatorilor va fi accentuată, iar anumite categorii de produse vor deveni dificil de accesat sau chiar prohibitive din punct de vedere financiar.
Perspectiva nu este însă doar una de creștere a costurilor. Ca urmare a acestor măsuri, specialiștii atrag atenția asupra riscului de a restrânge fluxul de achiziții din afara Europei, ceea ce poate duce la o ajustare a comportamentului de consum. În plus, dacă autoritățile nu vor reuși să implementeze măsuri de echilibrare, variațiile de preț și posibilitatea de a genera venituri suplimentare pentru bugetul public devin aspecte centrale pentru mediul economic și consumatorii români în anii următori.
