Din 2026, costurile pentru anumite componente de bază ale laptopurilor și PC-urilor încep să crească semnificativ, iar printre acestea se numără și memoria RAM. Această majorare nu afectează doar prețurile pentru upgrade-uri, ci se răsfrânge direct și asupra prețurilor finale ale dispozitivelor. Într-o industrie în care cererea pentru stocurile de DRAM a explodat, atât producătorii, cât și consumatorii resimt impactul scumpirilor, estimările indicând chiar o creștere abruptă pentru primul trimestru al anului 2026.
Pentru utilizatorii de rând, această situație capătă o relevanță imediată, în special în contextul navigării pe internet. Browserele devin acum mai mult decât simple instrumente pentru accesarea site-urilor preferate – ele pot influența direct fluiditatea sistemului, mai ales când sunt deschise multiple file, sau când se rulează alte aplicații consumatoare de resurse. Într-un moment în care RAM-ul devine o resursă tot mai costisitoare, modul în care diferitele browsere gestionează memoria poate însemna diferența dintre o experiență fluida și una plină de frustrări.
Pentru a înțelege mai bine această problemă, un test recent a fost realizat pe un laptop performant, cu specificații care asigură un consum de RAM realist și elimină riscurile unei „pile de sticlă” artificiale. Configurația include un model ASUS Zenbook S 16, echipat cu procesor AMD Ryzen AI 9 HX 370, 32 GB RAM DDR5 și un SSD de 1 TB. În aceste condiții, diferențele în utilizarea memoriei devin evidente, iar rezultatele oferă o perspectivă clară asupra eficienței fiecărui browser în parte.
Testul a comparat cinci dintre cele mai populare browsere: Chrome, Edge, Firefox, Opera și Vivaldi. Toate au fost instalate pe versiuni actuale, fără extensii active, pentru a păstra o situație cât mai realistă și comparabilă. S-au realizat scenarii cu 1, 5, 10, 15 și 20 de file, utilizate pentru a vedea cum se comportă în condiții de multitasking intens. Este important de menționat că rezultatele pot varia în funcție de conținutul site-urilor și de alte variabile din mediul de utilizare, dar tendințele generale sunt relevante pentru majoritatea utilizatorilor.
Rezultatele aduc la lumină o surpriză majoră: în condiții de puține sau moderate file, Chrome a demonstrat o eficiență remarcabilă în consumul de memorie, în ciuda reputației sale de „hog de RAM”. Până acum, acest browser era adesea criticat pentru modul în care folosește resursele, dar ultimele sale actualizări au îmbunătățit considerabil performanța. Pe măsură ce numărul de file crește, totuși, alte opțiuni încep să devină mai eficiente. Vivaldi, de exemplu, deși este un browser bazat pe Chromium, gestionază cu mai multă economie de memorie un număr mare de file, fiind preferat de utilizatorii care navighează intens în multitasking. În același timp, Edge, și el pe Chromium, a rămas extrem de competitiv, poziție consolidată de ultimele optimizări Microsoft pentru acest motor de navigare.
Firefox, în schimb, a fost constant cel mai „scump” în termeni de memorie, indiferent de scenariu. Comparativ cu ceilalți, acesta părea să consume cu 20-30% mai mult RAM pentru același număr de file, chiar dacă are avantajele sale în domeniul confidențialității și flexibilității. Acest aspect trebuie luat în considerare de utilizatorii care gestionează un număr mare de file sau lucrează în condiții de resurse limitate.
Pentru cei care nu vor să investească în upgrade-uri hardware, dar doresc totuși o experiență de navigare cât mai fluida, câteva strategii simple pot face diferența. Închirea manuală a filelor neutilizate, activarea funcțiilor de adormire a tab-urilor sau verificarea extensiilor care consumă memoria sunt, de exemplu, pași esențiali. De asemenea, alegerea browserului în funcție de tipul de utilizare—cu mai puține file deschise sau mult multitasking—poate preveni blocajele și încetinirile neașteptate.
Pe măsură ce scumpirile de memorii continuă, devine clar că optimizarea și gestionarea eficientă a resurselor vor juca un rol tot mai important în experiența de utilizare zilnică. În condițiile actuale, și viitorul pare să indice o competiție tot mai strânsă între browserele consacrate, fiecare cu propriile veleități de a economisi resurse, dar și cu propriile limitări. În timp ce tehnologia avansează, utilizatorii trebuie să fie mai conștienți ca niciodată de modul în care aleg și folosesc aceste instrumente, pentru a evita capcanele resurselor insuficiente și pentru a menține fluiditatea în navigare.
