Membrii Guvernului au adoptat, marți seara, două ordonanțe de urgență menite să reconfigureze administrația publică și să stimuleze economia. Primele măsuri vizează reformele în administrația locală și centrală, iar celelalte se concentrează pe relansarea economică, după o consultare prealabilă a coaliției guvernamentale.
Noua ordonanță de urgență privind relansarea economică introduce un set ambițios de ajutoare de stat. Printre acestea se numără sprijinul pentru investiții strategice ce depășesc un miliard de lei, precum și ajutoare pentru sectoare care suferă de un deficit comercial considerabil, cum ar fi industria prelucrătoare. Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța acestor măsuri, afirmând că „urmează ca schemele de ajutor să fie ancore de creștere economică”. Proiectele avansate se concentrează și pe cercetare și dezvoltare, facilitând somități de 5 până la 50 de milioane de lei pentru inițiativele în domeniu.
Reforma administrației publice nu este lipsită de controverse. Guvernul va desființa aproximativ 45.600 de posturi, începând cu o reducere cu 30% a numărului de posturi din administrația locală. Aceasta va afecta nu doar primăriile, ci și prefecturile, unde sunt prevăzute reduceri de 25%. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că reorganizarea va permite o mai bună utilizare a resurselor umane și va contribui la eficiența severă a aparatului de stat. „Aceasta va genera o mai bună apropiere a administrației de cetățean”, a adăugat acesta.
Pe de altă parte, măsurile radicale au stârnit reacții vehemente din partea sindicatelor și a angajaților din sistem. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează că ordonanțele sunt vulnerabile constituțional și pun în pericol stabilitatea funcției publice. „Adoptarea lor pe repede-înainte nu repară nimic, ci doar mută criza în instanțe și în conflicte sociale”, se menționează în document.
Criticile vin și din rândul polițiștilor, care protestează în stradă împotriva modificărilor aduse pensiilor militare. O delegație a protestatarilor a încercat să discute cu premierul, dar nu a fost primită, generând și mai multă nemulțumire. „Este foarte grav să dai un semnal de lipsă de empatie, de comunicare și de respect”, a afirmat unul dintre liderii protestului. Iar problema pensionării anticipată, care se va intensifica datorită noilor reglementări, a fost numită o „avere a ordinii publice”.
Guvernul va finaliza aceste măsuri până la data limită stabilită, 1 iulie 2026, inclusiv prin auditarea cheltuielilor de personal și evaluarea capcității administrative. Ministrul Nazare a menționat că impactul economic al reformelor este estimat la 2,2 miliarde de lei pentru 2026, dar aceste proiecții vin cu multiple incertitudini.
În acest climat de tensiune, Guvernul trebuie să-și găsească echilibrul între necesitatea reformării unei administrații adesea ineficiente și menținerea stabilității sociale. Pe fondul acestor schimbări, rămâne de văzut cum vor reacționa cetățenii și despre cum se va repercuta asupra economiei pe termen lung. Pe măsură ce implementarea acestor măsuri avansează, discuțiile și protestele sunt de așteptat să continue.
