Conform Digi24: Un document al Administrației Prezidențiale arată divergențe între Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu în ședința CSAT din aprilie 2025, privind coordonarea programului european SAFE pentru industria de apărare. Discuțiile au vizat stabilirea structurii responsabile de coordonarea acestui program, cu accent pe rolul Ministerului Apărării Naționale (MApN) versus Cancelaria prim-ministrului.
Rolul mapn versus cancelaria prim-ministrului
Documentul, transmis către Cancelaria prim-ministrului, detaliază dezbaterile din cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025. Condusă de Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar, ședința a avut ca scop clarificarea coordonării Planului de răspuns european Readiness 2030, în contextul summitului NATO de la Haga, din iunie 2025. Una dintre variantele discutate a fost menținerea responsabilităților la MApN, așa cum se stipula inițial în memorandum. Cealaltă variantă, susținută de Marcel Ciolacu, propunea coordonarea la nivelul Cancelariei prim-ministrului.
Ilie Bolojan a propus inițial modificarea memorandumului MApN. Scopul era de a permite ministerului să gestioneze accesarea fondurilor SAFE și transmiterea proiectelor. Documentul relevă că Bolojan a subliniat importanța Guvernului în această ecuație, precizând că responsabilitatea pentru punctul analizat revenea Executivului, nu doar MApN. De asemenea, a menționat că ședințele de coordonare se desfășurau la Administrația Prezidențială și că era necesară transferarea lor la Guvern.
Intervenția lui Marcel Ciolacu în dezbateri
În timpul discuțiilor, Marcel Ciolacu, pe atunci prim-ministru, a exprimat necesitatea ca atribuțiile de coordonare să fie exercitate de Cancelaria prim-ministrului. Argumentul principal a fost specificul programului SAFE, care necesita o abordare diferită. Ciolacu a sugerat că un șef de cancelarie sau un consilier de stat ar trebui să preia aceste atribuții.
În urma dezbaterilor, Ilie Bolojan a propus reformularea articolului 6 din proiectul de hotărâre CSAT. Soluția adoptată a fost menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente, cu accent pe transmiterea și negocierea proiectelor cu Comisia Europeană prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană.
Formalizarea deciziei CSAT prin acte normative
Administrația Prezidențială a subliniat că decizia membrilor CSAT a vizat asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, păstrând în același timp competențele tehnice și operaționale ale instituțiilor implicate. Ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat prin acte normative, conform deciziei din cadrul CSAT referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106.
Sursa: Digi24
