Premierul Ilie Bolojan a clarificat, ieri, poziția Guvernului în privința posibilității introducerii unui impozit progresiv pe venituri, transmițând că, în momentul de față, acest proiect nu se află în agendă. Într-o intervenție telefonică la Digi24, oficialul a subliniat că orice schimbare majoră în sistemul fiscal necesităptime și pregătire, reafirmând astfel faptul că discuțiile despre aceste măsuri trebuie să fie abordate cu răbdare și responsabilitate.
Istoria impozitării progresive și contextul actual
De câțiva ani, în discuție a fost adusă ideea de a introduce un nou sistem de impozitare a veniturilor, înlocuind modelul actual, considerat de mulți ca fiind insuficient în a asigura echitate fiscală. În teorie, impozitul progresiv este văzut ca o măsură menită să ajusteze povara fiscală în funcție de nivelul de venit, contribuind la reducerea inegalităților sociale și la consolidarea bugetului statului. Cu toate acestea, implementarea sa presupune o reorganizare profundă a sistemului fiscal, implicând schimbări legislative și administrative majore.
Liniile directoare ale Guvernului și perspectivele de viitor
Premierul Bolojan a explicat că „schimbarea sistemelor de impozitare nu se poate face de pe o zi pe alta, ci este nevoie de cel puțin un an pentru a face o astfel de schimbare”. Acest interval de timp este necesar pentru a realiza studii de impact, pentru a pregăti infrastructura necesară și pentru a informa corect toate părțile implicate. În plus, orice astfel de măsură trebuie să fie însoțită de consultări sociale și politice, pentru a evita destabilizarea sistemului și pentru a garanta înțelepciunea deciziei.
De altfel, în ultimii ani, guvernele din România au ezitat să adopte reforme fiscale radicale, preferând să mențină sau să ajusteze ușor sistemul existent, din motive atât politice, cât și economice. Chiar dacă opinia publică este adesea favorabilă unor polițe fiscale mai echitabile, implementarea unui impozit progresiv a fost amânată, din cauza dificultăților administrative și a riscului de contestare publică.
Contextul economic și strategia fiscală în perspectivă
Criza pandemică și criza economică acutizată în ultimii ani au condus la o reevaluare a resurselor fiscale și la discuții privind modul în care statul poate colecta mai eficient veniturile, fără a suprasolicita contribuabilii. În această perioadă, guvernele au urmărit în primul rând măsuri de stimulare economică și de sprijin pentru mediul privat, menținând, însă, și o reticență față de reforme fiscale de amploare.
De asemenea, ar trebui menționat că în alți membri ai Uniunii Europene, sistemele de impozitare progresiv sunt deja consolidat, însă implementarea lor necesită o ajustare fină, pentru a evita efectele adverse asupra investitorilor și a competitivității. În acest context, autoritățile române se orientează prudent, dorind să analizeze toate impacts-urile și să evite greșelile unor exemple din alte state, unde reformele fiscale au avut consecințe neașteptate.
Ce urmează pentru planurile fiscale ale guvernului român
Deși în discursul public s-a evitat până acum proiectul impozitului progresiv, speculațiile privind eventuale măsuri fiscale revin periodic în mass-media. Rămâne de urmărit dacă, după această clarificare, guvernul va relua discuțiile despre reforme fiscale de anvergură sau se va concentra pe alte domenii ale gestionării bugetului.
Premierul Bolojan a mai menționat că orice modificare trebuie să fie bine pregătită și adaptată realităților economice și sociale, astfel încât să nu afecteze stabilitatea macroeconomică. În condițiile unei economii încă fragile și a unui mediu politic volatil, oficialii preferă prudența în luarea unor decizii de asemenea anvergură.
În timp ce opinia publică și mediul economic continuă să își manifeste așteptări legate de o reformă fiscală profundă, cea mai recentă poziție a guvernului pare să indice o amânare, cel puțin pe termen scurt. Rămâne de văzut dacă în viitorul apropiat vor fi reluate discuțiile despre introducerea impozitului progresiv, sau dacă alte măsuri fiscale vor fi prioritize. În orice caz, istoria reformelor fiscale în România arată că astfel de decizii nu se iau peste noapte, fiind rezultatul unor procese ample de consultare și pregătire.
