Recesiune tehnică: O tranziție necesară pentru economia României
Premierul Ilie Bolojan a declarat că actuala recesiune tehnică experimentată de România nu reprezintă o criză societală, ci un efect al schimbării modelului de dezvoltare economică. Potrivit lui Bolojan, tranziția către un model bazat pe investiții, productivitate și disciplină bugetară este necesară și inevitabilă, deschizând calea pentru o economie mai solidă pe termen lung.
„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții”, a subliniat premierul, adăugând că schimbările rapide au fost necesare pentru corectarea dezechilibrelor economice acumulate. În ciuda unei creșteri economice modeste de 0,6% în 2025, Bolojan insistă asupra importanței analizării anilor 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces de ajustare.
Impactul deciziilor economice asupra bugetului
Bolojan a menționat că anul 2024 a fost marcat de un deficit bugetar de aproape 9% din PIB, care nu a generat, așa cum era de așteptat, o creștere economică substanțială. Conform premierului, cheltuielile mari din 2024 au fost orientate în principal către consum curent, ceea ce a dus la o inflație crescută și la importuri masive. „În 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, a explicat Bolojan.
În iulie 2025, Guvernul a implementat o corecție fiscală de aproximativ 1% din PIB, măsură menită să stabilizeze economia pe termen lung. Deși aceasta a generat nemulțumiri sociale, premierul a subliniat că ajustarea a fost vitală. Bolojan a asigurat că, în ciuda previziunilor de frânare economică, România a menținut o creștere stabilă, demonstrând astfel eficiența măsurilor luate.
Mecanismele schimbării economice
Premierul Ilie Bolojan a explicat că esența acestei tranziții constă în reorientarea modului în care sunt folosiți banii publici. „Problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, a punctat el. Abordarea guvernului vizează acum investiții reale și factori structurali, în contrast cu stimulii fiscali considerabili din 2024.
Bolojan a insistat că consolidarea fiscală nu reprezintă un scop în sine, ci o condiție necesară pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. Această ajustare este văzută ca un pas esențial pentru a construi o economie mai competitivă și rezilientă. Premierul a afirmat: „Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”
Viziunea pe termen lung
Finalizarea tranziției către un model economic sustenabil este considerată de Bolojan ca fiind un proces complex, dar necesar. Premierul a evidențiat că recesiunea tehnică trebuie privită ca o etapă de ajustare, nu ca o criză. „Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă”, a adăugat el.
Astfel, premierul Bolojan îndeamnă la înțelegerea profundă a contextului economic actual și la răbdare în fața schimbărilor necesare. România are nevoie de o abordare strategică pentru a înfrunta provocările economice și pentru a se îndrepta către un viitor prosper, bazat pe principii solide de dezvoltare.
