Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent, într-o declarație care a atras atenția asupra problemelor financiare ale Capitalei, că guvernul pregătește un capitol special dedicat Bucureștiului în bugetul național pentru anul 2026. În contextul crizei de resurse care afectează de ani de zile Primăria Generală, oficialul a explicat că prioritățile Guvernului sunt stabilirea unui echilibru între administrația centrală și primăriile de sector, precum și găsirea celei mai eficiente modalități de a administra și distribui fondurile pentru capitală.
Bucureștiul, subfinanțat de ani de zile
Ilie Bolojan a încercat să ofere un tablou clar despre starea actuală a finanțelor din București, recunoscând că primăria generală suferă de o subfinanțare cronică. “Una din cele mai dificile situații financiare le are Bucureștiul, mai exact Primăria Generală, care este subfinanțată de mulți ani de zile”, a spus el, evidențiind problemele grave din domenii sensibile precum termoficarea și transportul public. Pentru a remedia aceste deficiențe, guvernul intenționează să introducă în bugetul pentru 2026 un capitol special destinat Capitalei, diferențiat de celelalte unități administrative din țară.
De asemenea, premierul a declarat că este esențial să se găsească o formulă de comunicare și cooperare între Primăria Generală și primăriile de sector, pentru a asigura o gestionare echilibrată a resurselor și a responsabilităților. “Trebuie găsită o formă de echilibru între Primăria Generală și primăriile de sector”, a afirmat Bolojan, subliniind că această etapă este una de tranziție, în care se vor evalua toate opțiunile pentru a aplica eficient rezultatul referendumului din 2024.
Refrenul consultărilor și al compromisurilor politice
Întrebat despre posibilitatea punerii în practică a referendumului inițiat de edilul Nicușor Dan, care prevede atribuții mai ample pentru Primăria Generală în gestionarea fondurilor pentru București, premierul a explicat că se va merge cel mai probabil pe o formulă tranzitorie. “Voi încerca să mă documentez cât mai bine cu privire la aceste probleme și sper să găsim o formulă în care, pe de o parte, să punem în practică referendumul pe care l-au votat bucureștenii, sau să găsim o formulă tranzitorie”, a spus el, explicând că până în 2027 sau 2028 s-ar putea aplica astfel de soluții temporare, până la reglementarea definitivă.
Această abordare a fost deja supusă unor negocieri care, din păcate pentru moment, nu au avut rezultatele scontate. În cadrul coaliției de guvernare, premierul Ilie Bolojan a recunoscut că a fost dificil să se pună pe tapet toate aspectele legate de București și Primăria Generală înainte de alegeri, din cauza polarizării politice. “Pentru că atunci, având fiecare partid bastonul de primar în ranița candidatului, cu siguranță era o abordare destul de obiectivă legat de problemele din capitală”, a explicat el.
Perspective și provocări pentru următorii ani
Mai mult, fostul candidat la primăria capitalei Gheorghe a remarcat intenția premierului de a transpune în lege rezultatul referendumului, dar a adăugat că acest lucru depinde în aceste momente de sprijinul parlamentarilor. “Premierul Bolojan eu spun că este convins (că referendumul trebuie transpus în lege). Nu trebuie convins de aşa ceva. Numai că legea e în Parlament”, a precizat el, subliniind că răbdarea și negocierile din legislativ vor fi decisive în aceste demersuri.
Politicienii și experții din domeniu urmăresc cu interes evoluțiile: de la modul în care guvernul va structura finanțarea capitalei până la riscurile unui eventual impas politic în procesul legislativ. Cu perspectiva unui buget mult așteptat și a unei reforme judiciare în gestionarea fondurilor municipale, este clar că Bucureștiul se află într-un punct de inflexțiune. În timp ce guvernul încearcă să echilibreze politicile și resursele, cetățenii așteaptă mai mult decât întăriri formale – așteaptă ca capitala să devină mai eficientă, mai modernizată și mai bine finanțată, pentru a face față provocărilor unei capitale în continuă schimbare.
