Conform România TV: Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în sus prognoza privind inflația la finalul anului 2026, estimând acum o rată de 6,1%, comparativ cu 5,5% anterior. Această ajustare reflectă efectele secetei și caniculei asupra producției de energie, dar și presiunile existente pe piața energetică, factori care alimentează anticipările privind noi creșteri de prețuri.
Presiuni inflaționiste persistente
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că revizuirea prognozei BNR este o consecință directă a presiunilor exercitate asupra prețurilor de criza carburanților și de posibile scumpiri ale energiei. „Inflația e ca un cancer. Când se instalează în economie, e greu să scapi de ea”, a explicat Negrescu, subliniind că tendința inflaționistă se rescrie în contextul în care prețurile carburanților și potențialele creșteri ale energiei pun presiune pe țintele inițiale.
Potrivit analistului, rata inflației ar putea ajunge aproape de 7%, în scenariile cele mai pesimiste, dacă prețurile la carburanți continuă să crească, iar energia electrică se scumpește cu peste 15-20%. „O inflație de aproape 7 la sută este probabil să devină realitate, în condițiile în care motorina și benzina continuă să se scumpească, iar prețurile energiei electrice ar putea înregistra creșteri de peste 15-20%”, a avertizat Negrescu. O astfel de inflație ar reprezenta o nouă lovitură pentru economia românească, deja slăbită după o perioadă cu inflație record la nivel european.
Soluții pentru stabilizarea prețurilor
Adrian Negrescu susține că mecanismele pieței, nu intervențiile statului, ar trebui să regleze prețurile. „Orice intervenție a statului în zona prețurilor ar putea fi un seppuku pentru economia românească și ar genera multiple efecte negative”, a afirmat analistul. El a dat exemplul industriei alimentare, unde prețurile produselor au scăzut în luna iulie față de iunie, un fenomen atribuit puterii scăzute de cumpărare a românilor, care i-a determinat pe retaileri să găsească soluții pentru a vinde.
Evoluția inflației în viitor
În ciuda presiunilor actuale, analistul economic anticipează o temperare a inflației pe termen mediu, chiar dacă evoluția prețurilor ar putea alterna între perioade de scumpiri și ieftiniri. „Vestea bună este că tendința de temperare a inflației se va menține și în viitor, chiar dacă vom avea această evoluție în dinți de fierăstrău, cu scumpiri și ieftiniri”, a precizat Negrescu. El estimează că inflația în 2027 va fi în jur de 4-4,5%.
Expertul în energie și analist de date, Silviu Gresoi, consideră că revizuirea prognozei BNR este o ajustare realistă la contextul actual, marcat de secetă, caniculă, probleme în sectorul energetic și presiuni pe piața europeană. „Dacă energia rămâne scumpă, inflația va coborî mai lent, chiar și cu o cerere internă mai slabă”, a explicat Gresoi. El a subliniat rolul esențial al energiei în evoluția inflației, deoarece costurile din acest sector se transmit în lanț în economie, afectând transportul, producția, alimentele, serviciile și costurile operaționale ale companiilor.
Potrivit lui Silviu Gresoi, inflația este alimentată în prezent preponderent de costuri, în special de energie, iar efectele se propagă cu întârziere. Prognoza BNR de 6,1% pare prudentă, iar o scădere mai rapidă depinde de stabilizarea prețurilor la energie și de reducerea presiunilor externe. BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va fi de 3,4% la finele anului următor şi de 2,8% la sfârşitul trimestrului II din 2028.
Sursa: România TV
