Perspectiva asupra ratei dobânzii în regiunea Europei Centrale și de Est rămâne stabilă, în contextul presiunilor inflaționiste
Recent, a fost remarcată o schimbare în modul de abordare al bancherilor centrali din Europa Centrală și de Est, care tind să mențină stabilitatea ratei dobânzii. Deși presiunile inflaționiste accentuează prudența decidenților, nu se prefigurează o discuție serioasă despre înăsprirea politicii monetare în curând.
În cadrul ședinței de politică monetară din 7 aprilie, BNR a indicat o tendință de menținere a ratei dobânzii, excluzând o majorare semnificativă în viitorul apropiat. În raportul din mai, banca centrală a evidențiat o prognoză inflaționistă revizuită în sus, însă, în același timp, a excluse posibilitatea unei înăspriri a politicii monetare, cel puțin pe termen scurt. Erste Bank consideră că, în condițiile actuale, majorarea ratei dobânzii este puțin probabilă, chiar dacă gestionarea lichidităților ar putea deveni mai strictă pentru a contracara presiunile de depreciere a cursului de schimb. Rata efectivă se află în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,50%.
Estimări economice și influența factorilor externi asupra politicii monetare a BNR
Experții bancari estimează că, având în vedere profilul inflației pe termen scurt, cea mai probabilă decizie a BNR ar fi o eventuală reducere a dobânzii în ultima parte a anului, probabil în noiembrie, odată cu publicarea unei prognoze actualizate. În plus, decizia va lua în calcul evoluțiile pieței energetice și măsurile de compensare adoptate de Guvern, precum și mișcările din zona euro, unde se preconizează două majorări ale ratei dobânzii până în septembrie.
Proiecția inflationistă indică o rată anuală a inflației de 5,1% la sfârșitul anului 2026, față de 4,6% anterior, având în vedere impactul prețului petrolului, inclusiv efectele de a doua rundă. Creșterea prețurilor combustibililor, estimată la 10%, poate adăuga aproape 0,4 puncte procentuale la inflație, influențând dezvoltarea economică a țării. În funcție de durata menținerii prețurilor petrolului la nivelurile curente, inflația poate să surprindă în plus față de estimări, iar revenirea la banda țintă a BNR în 2027 devine incertă.
Măsuri guvernamentale și impactul acestora asupra inflației și cursului de schimb
Guvernul a introdus recent măsuri menite să calmeze creșterea prețurilor la combustibili pentru populație. În ciuda acestor eforturi, prețurile la pompă au crescut în martie cu aproximativ 11% comparativ cu februarie, iar impactul total al măsurilor asupra prețurilor precum și amploarea reducerilor rămân de urmărit în săptămânile următoare.
Plafonarea prețurilor la gaze naturale pentru gospodării a fost prelungită până în 2027, iar plafonul pentru produsele alimentare de bază a fost amânat cu trei luni, inițial programat să expire în martie. Aceste măsuri injectează o anumită stabilitate pe termen scurt, urmând ca inflația să încetinească în lunile de vară, grație efectelor de bază statistice.
Economia românească continuă să fie vulnerabilă la semne de recesiune, având în vedere creșterea PIB-ului mult sub potențial și indicatorii de încredere de la începutul anului 2026. Probabilitatea unei contracții trimestriale consecutive și condițiile de pe piața muncii, inclusiv salariile reale în scădere, susțin argumentele pentru o politică monetară mai relaxată în anul următor.
În plus, politicile fiscale de consolidare, menite să tempereze inflația, sunt însă dependente de stabilitatea politică, care pare fragilă după recentele tensiuni din coaliție.
Rata dobânzii de politică monetară se află în prezent la 6,5%, și este așteptată să rămână la acest nivel până cel puțin în luna august 2024.
