Un ansamblu rezidențial construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, situat pe bulevardul Schitu Măgureanu nr. 3, din Sectorul 5 al Capitalei, se află în fața unui proces complex de consolidare și modernizare. Lucrările, estimate la peste 24 de milioane de lei fără TVA, sunt parte dintr-un proiect major finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menite să reducă riscul seismic pentru locatari și să îmbunătățească eficiența energetică a clădirii.
Investiția, lansată oficial de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), are ca scop principal crearea unui mediu mai sigur pentru locuitorii imobilului, dar în același timp vizează și reducerea costurilor de încălzire și energie. În contextul vulnerabilității Bucureștiului față de un eventual cutremur major, astfel de intervenții devin esențiale pentru protejarea fondului construit, în special a clădirilor vechi, care reprezintă o parte semnificativă din patrimoniul urban al Capitalei.
Locul în centru al acestor eforturi este clădirea cunoscută drept „Cireșica”, o construcție realizată între 1898 și 1900, având un regim de înălțime S+P+4 etaje plus mansardă, destinată exclusiv locuirii. Deși nu are statut de monument istoric, clădirea se află într-o zonă protejată, Zona nr. 06 „bulevardul haussmannian Elisabeta – Kogălniceanu”, ceea ce impune restricții suplimentare în ceea ce privește intervențiile asupra fațadelor și volumetriei. Aceasta a fost construită în perioada în care Bucureștiul începea să își contureze profilul urban modern, fiind un exemplu reprezentativ pentru arhitectura de odinioară.
Diagnosticul tehnic al clădirii relevă o stare avansată de uzură, specifică construcțiilor de la finalul secolului XIX, care nu au beneficiat de intervenții structurale majore de-a lungul timpului. Expertiza arată fisuri în zidăria portantă, degradări ale elementelor nestructurale și o capacitate redusă de preluare a acțiunilor seismice. Astfel, imobilul se află încadrat în clasa I de risc seismic, ceea ce indică un pericol major de prăbușire în cazul unui cutremur intens. În aceste condiții, consolidarea structurală devine o urgență, menită să asigure siguranța locatarilor și a bunurilor acestora.
Lipsa proiectului tehnic inițial și a cărții tehnice amână unele intervenții, fiind necesare inspecții vizuale și evaluări separate pentru a contura planul de consolidare. În plus, auditul energetic al clădirii indică o performanță slabă, cu pierderi semnificative de căldură prin pereți, acoperiș și tâmplărie, ceea ce impune și măsuri de izolare termică. Aceste probleme contribuie la consumul ridicat de energie pentru încălzire și apă caldă, ceea ce face ca reabilitarea energetică să fie o componentă vitală a proiectului.
Procedura de atribuire a contractului prevede realizarea lucrărilor „la cheie”, conform unei documentații tehnico-economice aprobate. Cea mai mare parte a bugetului se alocă consolidării structurale și reabilitării fațadelor, însă planul cuprinde și modernizări ale instalațiilor, montarea unui lift și lucrări de finisaj, în limitele impuse de zona protejată. Toate aceste eforturi vizează atât durabilitatea clădirii, cât și confortul locatarilor, într-un oraș unde clădirile vechi reprezintă atât o valoroasă moștenire, cât și o vulnerabilitate.
Termenul limită pentru depunerea ofertelor este stabilit pentru 30 ianuarie 2026, iar valoarea estimată a contractului depășește 24 de milioane de lei, cu aproape 5 milioane pentru cheltuielile neprevăzute. Este așadar un proiect ambițios, care se înscrie în eforturile continue ale Capitalei de a-și proteja patrimoniul construit și de a crea un mediu mai sigur pentru locuitori. În contextul riscurilor seismic garantate de specialiști și de legislație, astfel de investiții devin indispensabile pentru asigurarea unui București mai rezistent, pentru generațiile viitoare.
