Aeroportul Otopeni, sufocat de un număr record de pasageri și umbrit de suspiciuni privind gestionarea fondurilor, se confruntă cu o criză de capacitate, în timp ce deciziile administrative ridică semne de întrebare. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) înregistrează profituri considerabile, dar investițiile și transparența sunt puse sub semnul întrebării.
Cele mai recente date financiare, aferente anului 2024, indică un profit net de aproape 120 de milioane de euro, la o cifră de afaceri de 270 de milioane de euro. Aceste sume plasează CNAB ca o entitate financiară importantă a Capitalei. Linia de plutire a fost tulburată recent de zvonuri legate de listarea la Bursa de Valori București (BVB).
Teama de transparență și obstacolele listării
Ideea listării la bursă a stârnit îngrijorare în cadrul consiliilor de administrație și a rețelelor politice de influență din companiile de stat. Listarea ar impune audituri riguroase și transparență totală, eliminând, eventual, criteriile de numire bazate pe interese politice. Conducerea CNAB a reacționat, votând împotriva listării și inițiind o serie de măsuri de contraatac.
În paralel, au fost anunțate modernizări și investiții, inclusiv un proiect pentru un tunel subteran sub DN1, o idee costisitoare, având în vedere urbanizarea intensă a zonei. Studiul de fezabilitate a costat deja 648.000 de lei. În timp ce atenția publică este concentrată pe planuri, arhiva digitală a companiei a suferit modificări controversate. Pagina dedicată Adunării Generale a Acționarilor de pe site a fost actualizată, iar documentele din 2025 au dispărut.
Mecanismele opozabilității și protejarea intereselor
Documentele din 2026 dezvăluie o strategie de protejare a actualei conduceri prin accent pe „opozabilitate”. Aceasta este o strategie pentru a face deciziile interne definitive, imuabile în fața oricărei încercări de a le schimba.
O decizie de achiziție, să zicem, un contract de consultanță de 1.000.000 de euro, devine blindată odată ce este înregistrată oficial. O eventuală verificare de la Curtea de Conturi ar primi răspunsul standard „Există mandat legal, aprobat și înregistrat oficial”.
Acest mecanism securizează și veniturile conducerii, care, conform grilei de salarizare, încasează lunar sume considerabile. Spre exemplu, membrii neexecutivi primesc lunar un venit net de aproximativ 27.200 de lei, conform surselor.
Indicatori de performanță și obiective atinse ușor
Veniturile conducerii sunt legate de Indicatori Cheie de Performanță (ICP), recent aprobați. Unul dintre acești indicatori, „rata cheltuielilor de capital” are o țintă minimă de doar 1,31%, ceea ce înseamnă că nu există o obligație puternică de a investi în dezvoltare.
Un alt indicator specificat este „creșterea numărului de pasageri” cu 5%, un obiectiv ușor de atins, având în vedere că Aeroportul Otopeni a procesat în 2024 aproape 16 milioane de pasageri, cu mult peste capacitatea proiectată.
Mecanismul de apărare pentru contractele cu dedicație este termenul de „decădere”. După expirarea termenului de contestație, o decizie devine definitivă. Fondul Proprietatea, cu o reprezentativitate de 20%, este redus la rolul de observator în fața Ministerului Transporturilor, care controlează 80% din acțiuni.
În prezent, se lucrează la construcția unui nou terminal, cu o perioadă de opt luni pentru conceptul de design.
Sursa: Buletin.de
