Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, întâmpină o înfrângere semnificativă în fața Consiliului General al Municipiului București (CGMB), după ce inițiativa sa de majorare a tarifelor pentru transportul public a fost respins cu majoritate. Decizia vine într-un moment critic, reflectând tensiunile politice și dificultățile financiare cu care se confruntă societatea de transport STB, aproape de pragul falimentului.
Blocaj politic și proteste sociale în fața nevoii de creștere a tarifelor
Proiectul de hotărâre propus de primar prevedea o scumpire de 66% a tarifelor pentru transportul de suprafață, iar în special pentru titlul de călătorie metropolitan de 90 de minute, care ar fi trebuit să crească de la 3 lei la 5 lei. În condițiile în care recent s-au majorat abonamentele și alte tarife, măsura a fost percepută ca o creștere excesivă pentru bucureșteni, dar și ca o necesitate stringentă pentru salvarea societății de transport, în pragul colapsului.
Primarul a justifica această decizie prin nevoia de a evita insolvența companiei, invocând datoriile uriașe – peste 1,6 miliarde de lei – și presiunea financiară tot mai mare exercitată de creșterea costurilor cu energie, combustibili și întreținerea vehiculelor. Ciprian Ciucu a declarat în ședința de joi că „mărirea era necesară ca un mic aport, o mică gură de oxigen, ca STB să nu intre în insolvență.” Cu toate acestea, votul favorabil nu s-a concretizat, fiind înregistrate doar 23 de voturi pentru, în timp ce 5 consilieri s-au opus și 22 s-au abținut, politizarea și lipsa unei majorități clare devenind evidente.
Controversă și opoziție față de majorare: probleme administrative și reforme inoperante
Opoziția la majorarea tarifelor a venit și din partea consilierilor de la AUR, care critica nu doar creșterea prețului, ci și starea generală a societății de transport. Ovidiu Zară, reprezentant al partidului, a atras atenția asupra structurii administrative ineficiente, menționând că „STB are 193 de directori, câți controlori, și 2.500 de angajați în zona administrativă. Nici o societate comercială privată nu are o așa organizare.” Aceasta, în contextul în care doar 17% dintre costuri pot fi susținute de tarifele actuale, restul fiind acoperit din subvenții.
De fapt, aceste poziții adaugă un alt nivel de complexitate crizei. Primăria, susținută anterior de conducerea STB și de alte organisme, a încercat să justifice necesitatea scumpirii taxelor argumentând că veniturile nu mai acoperă creșterile de preț ale combustibililor și energiei, precum și inflația generalizată. În pofida acestor explicații, decizia politică de a respinge propunerea a fost percepută ca o lovitură pentru administrația lui Ciucu și o confirmare a dificultăților în reformarea companiei.
Criza financiară acută și perspectivele viitoare pentru sistemul de transport
Situația financiară a Societății de Transport București (STB) este critică, conform ultimelor rapoarte. Începând cu începutul anului 2026, compania nu mai dispune de lichidități suficiente pentru plățile către furnizori sau salarii, iar datoriile se acumulează rapid. La nivelul oficialilor, se vorbește despre riscul unui blocaj total al sistemului. Recent, un document intern semnat de directorul general al companiei a făcut publică o stare dezastruoasă, arătând că operatorul nu poate acoperi nici măcar costurile regulate, fiind nevoit să se bazeze pe subvenții majore pentru a menține în funcțiune liniile de transport.
Aceeași situație se reflectă în modul în care sunt gestionate subvențiile pentru transportul metropolitant, inclusiv pentru operatori precum Serviciul de Transport Voluntari (STV), controlat de primarul din Voluntari, Florentin Pandele. Creșterile de subvenții de la 21 de milioane de euro în 2023 la 30 de milioane în 2024, aproape de dublare, indică dificultăți în menținerea echilibrului financiar al întregului sistem.
Reprezentanții Primăriei continuă să anunțe anchete fiscale și măsuri de restructurare, dar situația actuală pare să impună măsuri dure, inclusiv creșteri de tarife ce pot deveni politicamente sensibile și socialmente dificil de gestionat. În acest context, semnele indică faptul că societatea de transport se află nu doar pe marginea colapsului, ci și într-un proces de restructurare profundă, cu perspective incerte pentru perioada următoare.
Ultimele evoluții arată că, pentru a evita un dezastru total, autoritățile vor trebui să găsească soluții durabile, nu doar pe termen scurt, ci și pentru revigorarea unei infrastructuri de transport prăbușite sub uzură, corupție și gestionare defectuoasă.
