O ”bere-vaccin” experimentală, dezvoltată de cercetători americani, stârnește controverse în lumea științifică și ridică semne de întrebare cu privire la siguranța și acceptarea publică. Proiectul, care propune o metodă neobișnuită de imunizare prin consumul unei beri modificate genetic, a fost prezentat într-un articol neevaluat de experți și este susținut parțial de un studiu finanțat de Institutele Naționale americane de Sănătate (National Institutes of Health-NIH), realizat pe șoareci.
O abordare inovatoare, cu potențial controversat
Ideea de a stimula sistemul imunitar prin consumul de bere a fost dezvoltată de Chris Buck, virusolog la National Cancer Institute din Statele Unite. Acesta a modificat drojdia de bere pentru a produce proteine virale inofensive provenite de la poliomavirusul BK, un virus asociat cu afecțiuni periculoase pentru persoanele cu imunitate scăzută. Conform cercetătorului, drojdia acționează ca un vehicul eficient pentru aceste proteine, protejându-le de aciditatea gastrică și permițând eliberarea lor în intestin, unde pot fi recunoscute de sistemul imunitar. Ingestia produsului ar putea stimula astfel producerea de anticorpi fără administrare injectabilă.
Cercetătorul a testat personal această abordare, consumând între una și două halbe de bere pe zi, timp de cinci zile consecutive, urmate de două doze de rapel similare. El a declarat jurnaliștilor că nu a avut efecte adverse semnificative, iar analizele de sânge au indicat producerea de anticorpi. Pentru a continua dezvoltarea conceptului, cercetătorul a înființat o organizație non-profit, Gusteau Research Corporation, care urmărește producerea moleculelor necesare pentru acest tip de vaccin și testarea lor în continuare.
Îngrijorări și reticențe din partea comunității științifice
Proiectul ridică însă mai multe probleme. Un comitet de etică din cadrul NIH a respins inițial ideea ca cercetătorul să se testeze singur, iar acesta a fost ulterior plasat în concediu administrativ plătit în februarie, în contextul unei investigații al cărei obiect nu a fost făcut public. Există și îngrijorări din partea comunității științifice. Unii specialiști consideră că o astfel de abordare ar putea amplifica neîncrederea în vaccinuri și subliniază necesitatea unor studii extinse privind siguranța și eficiența acestei abordări înainte de orice utilizare. Aceștia notează că orice inițiativă trebuie evaluată și din perspectiva impactului asupra încrederii publice.
Pe de altă parte, cercetătorul care a dezvoltat această abordare susține că unele persoane reticente la vaccinare s-au arătat interesate de această metodă de „vaccinare”. El argumentează că anumite alimente au proprietăți similare medicamentelor și că, dacă un produs este deja prezent în alimentație și nu ridică probleme cunoscute, ar putea fi considerat sigur în anumite condiții. Totuși, consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer, iar datele arată că peste jumătate dintre adulții americani consumă alcool.
În prezent, nu este clar dacă avantajele potențiale ale acestei abordări sunt suficiente pentru a justifica riscurile și incertitudinile asociate.
