Oamenii pierd încrederea în instituții și înfelte în societate, iar acest fenomen devine tot mai evident pe plan global, conform datelor recente ale Barometrului de Încredere Edelman 2026. Cercetarea, efectuată în 28 de țări și prezentată în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, scoate în evidență o criză tot mai acută a încrederii în lideri, politicieni și chiar în sistemele tradiționale de guvernare și societate civilă. În contextul unei globalizări accelerate și al instabilităților sociale, această retragere a oamenilor în grupuri restrânse devine un semnal de alarmă pentru întreaga planetă.
De ce societățile pierd încrederea? Temeri și nemulțumiri adânci
Rezultatele sondajului arată că șapte din zece respondenți nu mai au sau refuză să acorde încredere în cele mai instituții cheie ale societății. Perioadele de criză sanitară, instabilitatea economică și turbulențele politice din ultimii ani au generat o doză considerabilă de scepticism. Oamenii se simt adesea neglijați sau chiar acuzați că nu mai reprezintă nevoile și valorile majorității.
Un aspect deosebit de îngrijorător relevat de cercetare este tendința tot mai accentuată de izolare. În încercarea de a găsi refugiu în cercuri restrânse, indivizii devin mai sceptici față de alte grupuri sau față de opiniile din afara cercului lor restrâns. Aceasta poate duce, spun sociologii, la fragmentarea socială, la polarizare și la o reducere a dialogului constructiv între diferite segmente ale societății.
Rezultatele din jurul lumii: de la Europa la Asia, o alarmă comună
Fenomenul nu este specific unui continent, ci se manifestă în mod similar în diferite părți ale lumii. În Europa, de exemplu, încrederea în conducerea politică a scăzut drastic în ultimii ani, odată cu creșterea sentimentului de insecuritate economică și socială. În Statele Unite, polarizarea politică și scandalurile de corupție au fost factori majori în această tendință, în timp ce în unele țări din Asia, criza economică și pericolul unor conflicte interne au alimentat reticența oameniilor față de structurile de putere.
Este, însă, important de precizat că această pierdere de încredere nu afectează doar instituțiile politice. Oamenii devin tot mai sceptici și față de presa tradițională, branduri, dar și față de reprezentanții societății civile. În condițiile în care informațiile false și suspiciunile sunt omniprezente, această temere generalizată amenință stabilitatea socială și chiar echilibrul democratic.
Ce semnale transmit aceste date despre viitorul societăților moderne?
Specialiștii avertizează că această retragere în grupuri restrânse, alimentată de resentimente și nemulțumiri, are potențialul de a accentua criza de încredere și de a crea condiții pentru apariția unor lideri autoritari sau populisti, ce profitează de neîncredere și dezbateri polarizante. În condițiile în care oamenii își limitează comunicarea și solidaritatea la cercuri închise, soluțiile pentru reconstrucția încrederii vor trebui să vină dintr-un efort concertat de reformare și de regăsire a dialogului între diferitele părți ale societății.
Deocamdată, semnele sunt clare: societățile moderne trebuie să găsească rapid modalități de a răspunde acestor temeri și de a reconstrui punți între oameni și instituții. În ciuda dificultăților, experții cred că această criză a încrederii poate fi tratată, dacă facilităm transparența, promovăm dialogul și învățăm să gestionăm mai bine frustrările colective. Într-o lume în continuă schimbare, reface povestea încrederii va fi, fără îndoială, un pas esențial pentru stabilitatea și coeziunea societăților noastre.
