Marți va avea loc ședința decisivă a Consiliului de Administrație al BNR, în cadrul căreia cei nouă membri vor decide dacă vor menține, crește sau reduce dobânda-cheie. Analiștii economici anticipează, în unanimitate, că rata de referință va fi păstrată la același nivel, de 6,5%. Această concluzie este alimentată de recentele rapoarte și prognoze, care indică o incertitudine ridicată privind evoluția inflației și lipsa unui impuls pentru ajustări semnificative ale politicii monetare.
Perspectiva actualizată asupra inflației, prezentată într-un raport al BCR publicat luni, sugerează că Banca Națională va menține o poziție rezervată și va evita clarificările suplimentare despre direcțiile viitoare. În raport, se evidențiază o incertitudine marcantă, în special în contextul evoluției prețurilor la energia importantă, precum și a efectelor măsurilor adoptate de guvern pentru compensarea costurilor, în special pe piața energetică. De altfel, în cadrul conferinței de presă, autoritățile s-ar putea pronunța într-un limbaj mai dur și mai direct.
Specialiștii de la BCR consideră că majorările ratelor dobânzilor în prezent sunt foarte puțin probabile, fiind mai degrabă posibile măsuri de gestionare a lichidității, dacă va apărea presiune asupra cursului de schimb. Ei anticipează că decizia de a reduce dobânda cheie va fi amânată cel mai devreme pentru ultima ședință a anului, programată pentru luna noiembrie, după o reevaluare a scenariului economic și a impactului crizei energetice. Pe de altă parte, răspunsul BNR va fi, cel mai probabil, influențat și de politicile și deciziile Băncii Centrale Europene, care preconizează două majorări ale dobânzilor până în septembrie.
Conform evaluatorilor, majorarea dobânzii cheie nu pare o soluție pentru acest an. Economistul șef al BRD, Florian Libocor, explică clar: „Nu văd anul acesta BNR coborând dobânda cheie. Categoric, nu! Tehnic e acest argument: vrei să ieftinești banii, să încurajezi consumul. Întrebarea este ce vei obține? Probabil că niște ieșiri de capital, pentru că e mai puțin remunerat.” Libocor evidențiază că reducerea ratelor nu se va resimți în prețuri, unde deja prețurile sunt ridicate, și nu va stimula consumul semnificativ, ci mai degrabă va genera o instabilitate valutară.
Pe termen mediu și lung, prognozele indică faptul că inflația ar putea să se ajusteze către țintă în 2027, dar doar dacă prețul petrolului va rămâne la niveluri relativ scăzute. BCR estimează că inflația ar putea ajunge la 5,1% în 2026, dacă șocurile energetice persistă, iar impactul creșterii prețurilor la combustibili în economie poate adăuga semnificativ la acest procent. În funcție de durata de menținere a prețurilor la petrol ridicate, inflația s-ar putea menține la niveluri peste țintă chiar și în anul următor, amenințând stabilitatea prețurilor și creaând presiuni pe cursul valutar.
Analiza situației economice relevă o tendință de creștere a riscurilor și un posibil impact negativ pentru creșterea PIB-ului în 2026. În condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu persistă, estimările privind creșterea economică rămân prudente, foarte aproape de zero, respectiv +0,3%. Majorarea dobânzii are, astfel, ca scop principal reducerea inflației, chiar dacă această măsură poate încetini economia și poate provoca anumite șocuri în piața imobiliară sau în consum.
Decizia finală a BNR va fi influențată de evoluția indicatorilor macroeconomici, precum și de deciziile similare adoptate de BCE. În contextul în care inflația rămâne relativ ridicată și perspectivele de recesiune se intensifică, Banca Națională va analiza cu atenție toate scenariile pentru a decide cel mai potrivit curs de acțiune. În data de 15 mai, va fi publicat ultimul raport privind inflația, ce va oferi indicii clare despre direcția pe termen mediu a politicii monetare.
