Avocatul Poporului contestă neplata primei zile de concediu medical în fața CCR
Marți, 3 februarie, Avocatul Poporului a trimis o sesizare Curții Constituționale a României (CCR) împotriva măsurii Guvernului de a nu plăti prima zi de concediu medical. Această modificare legislativă, introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, a stârnit controverse și a fost contestată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, care consideră că noua reglementare pune pacienții într-o situație dezavantajoasă.
Impactul controversat al OUG 91/2025
Ordonanța de Urgență nr. 91/2025 prevede că prima zi de concediu medical rămâne fără plată, în timp ce angajatorii vor suporta costurile pentru zilele 2-6. Abia începând cu a șaptea zi, plata indemnizațiilor revine în seama Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Deși intenția guvernului este de a descuraja abuzurile în acordarea concediilor medicale, efectele reale asupra angajaților și pacienților sunt îngrijorătoare.
„Măsura penalizează persoanele care au nevoie de tratamente regulate și care, prin natura afecțiunilor lor, sunt mai vulnerabile”, a declarat un reprezentant al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. Aceasta subliniază că noua reglementare contravine dreptului la ocrotirea sănătății, stipulat în Constituție, și riscă să descurajeze pacienții de a urma tratamentele necesare.
Argumentele Avocatului Poporului
Avocatul Poporului argumentează că neplata primei zile de concediu medical contravine dreptului constituțional la protecția socială. În sesizarea adresată CCR se menționează că, prin impozitarea contribuțiilor de sănătate, statul are obligația de a oferi asiguraților prestații adecvate. „Neplata primei zile de concediu medical afectează substanța acestui drept și transformă contribuția de asigurări sociale într-un impozit mascat, fără contraprestație corespunzătoare”, se precizează în document.
De asemenea, Avocatul Poporului subliniază că măsura afectează în mod disproporționat persoanele cu venituri mici, care sunt cele mai vulnerabile la pierderea veniturilor în caz de boală. „Această dimensiune economică a măsurii transformă o regulă concepută ca eficientă administrativ într-o barieră în calea exercitării dreptului la sănătate”, a adăugat sursa.
Așteptările viitoare și reacțiile societății civile
Contestația la CCR deschide o poartă de discuție despre echilibrul dintre necesitatea de a combate abuzurile și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Societatea civilă a reacționat cu intensitate, cerând clarificări și o reevaluare a politicilor guvernamentale în domeniul sănătății. Este așteptată o reacție din partea CCR, care va analiza dacă măsura Guvernului respectă principiile constituționale.
Se conturează deja o îngrijorare legată de credibilitatea instituțiilor de stat, în contextul în care cetățenii care au contribuit la sistemul de sănătate prin impozite au așteptări legitime de protecție socială. „Cetățeanul care și-a achitat contribuțiile sociale ar trebui să se aștepte la o protecție continuă și nu fragmentată”, concluzionează Avocatul Poporului.
Rămâne de văzut cum va reacționa Curtea Constituțională și ce efecte vor avea asupra sistemului de sănătate aceste reglementări contestate, care pun în balanță interesele financiare ale statului cu drepturile individuale ale asiguraților.
