Autoritățile pregătesc o schimbare majoră în ceea ce privește asigurarea obligatorie a locuințelor. Un proiect de lege aflat în lucru prevede transferul atribuțiilor de control către Poliția Română și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Măsura vizează o mai bună aplicare a legii și o creștere a numărului de locuințe asigurate.
Imaginea alăturată ilustrează un aspect al acestei schimbări.
Controale digitale și acces la baze de date
Potrivit inițiativei legislative, Poliția Română și IGSU vor avea dreptul să verifice direct dacă proprietarii de imobile au încheiat polița obligatorie PAD. Mai mult, vor putea aplica amenzi în cazul în care constată nereguli. Verificările ar urma să fie efectuate rapid, prin acces electronic la baza de date a asigurătorilor. Astfel, polițiștii și personalul IGSU ar putea verifica în timp real existența polițelor, fără a mai depinde de evidențele primăriilor.
Datele necesare ar urma să fie furnizate de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), printr-un sistem informatic securizat și protocoale clare între instituții. Se dorește o eficientizare a procesului de verificare și o reducere a birocrației.
De ce se schimbă sistemul
Actualul sistem de control, care implică primăriile, este considerat ineficient. Responsabilitatea verificărilor revine în prezent autorităților locale, însă acestea au aplicat rar sancțiuni, fie din lipsa resurselor, fie din alte considerente. Drept urmare, gradul de conformare a proprietarilor a rămas scăzut.
Doar aproximativ 2,4 milioane de locuințe sunt asigurate obligatoriu, deși polița PAD este impusă prin lege. Această situație a dus la o expunere financiară mai mare a statului în cazul dezastrelor naturale.
Ce riscă proprietarii
Amenzile pentru lipsa asigurării obligatorii vor rămâne în intervalul actual, între 100 și 500 de lei. Totuși, autoritățile anticipează o creștere semnificativă a probabilității de aplicare a acestor sancțiuni. Polița PAD acoperă trei riscuri majore: cutremur, inundații și alunecări de teren. Costul acesteia variază între 50 și 130 de lei pe an, în funcție de tipul locuinței.
Proiectul de lege, dacă va fi adoptat, marchează o schimbare importantă de abordare, trecându-se de la un sistem bazat pe responsabilitatea autorităților locale, la unul cu controale directe și sancțiuni mai frecvente la nivel național.
