Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad și-a intensificat demersurile în ultimele săptămâni, solicitând autorităților clujene reevaluarea unor denumiri considerate de ea nepotrivite din punct de vedere istoric și moral. Organizația a cerut oficial schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, argumentând că simbolistica și amintirea asociate cu aceste nume nu mai pot fi acceptate în contextul actual.
### Demers oficial și cadrul legal invocat
Decizia vine în contextul aplicării Legii nr. 241/2025, cunoscută drept legea Vexler, care a fost adoptată cu scopul de a elimina orice promovare a figurilor istorice asociate cu regimurile totalitare sau implicate în crime împotriva umanității. Potrivit documentelor oficiale, această legislație vizează stoparea oricăror forme de glorificare a trecutului controversat, în special în spațiile publice și instituțiile culturale. Președintele asociației arădene a declarat că această lege „interzice promovarea persoanelor asociate cu regimuri totalitare sau implicate în crime împotriva umanității”, motiv pentru care consideră că denumirile în cauză trebuie modificate pentru a reflecta valorile democratice și respectul pentru victimele trecutului.
### Controverse privind figura lui Radu Gyr și abordarea istorică
Radu Gyr, poete și figuri literare din perioada interbelică, a fost, de asemenea, implicat în activități legate de legionarism, fiind cunoscut pentru unele dintre operele sale controversate. Deși autoritățile și unii istorici susțin că el a fost o personalitate complexă, ai căror trecut trebuie interpretat în contextul specific al vremurilor, mai mulți reprezentanți ai comunității evreiești și ale societății civile consideră că reprezentarea sa pe spațiul public nu mai are loc în zilele noastre.
De altfel, numele străzii Radu Gyr a fost adesea subiect de discuție în ultimii ani, fiind întotdeauna un punct sensibil în dialogurile despre memoria istorică. La fel, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, deținătoare a numelui unui poet și publicist cu un trecut controversat, a suscitat opinii diverse. Pentru unii, aceste denumiri reprezintă o relicvă a trecutului, pentru alții, o componentă a patrimoniului cultural.
### Reacții și perspective: între controverse și încercări de reconciliere
Reprezentanții autorităților clujene au rămas deocamdată tăcuți în privința solicitărilor asociației, dar se anunță consultări în următoarele săptămâni pentru a evalua dacă trebuie inițiate proceduri de schimbare a denumirilor. În același timp, oficialii locali subliniază importanța păstrării unui dialog deschis și respectuos cu toate comunitățile și partidele implicate în această discuție sensibilă.
De partea cealaltă, susținătorii asociației din Arad consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru a repara unele din hibele trecutului și pentru a afirma clar că societatea românească nu poate accepta glorificarea unor ideologii totalitare. „Este timpul să eliminăm orice simbol care poate fi interpretat ca o admirație față de regimuri violente și opresive”, afirmă președintele organizației.
În timp ce această dezbatere se intensifică în sferele celor implicați, se pare că autoritățile clujene vor trebui să ia o decizie în cele mai scurte timp pentru a echilibra sensibilitățile și obligațiile legale. Rămâne de văzut dacă presiunea organizațiilor civice va conduce la schimbări concrete, sau dacă, într-un final, vor fi prioritizate alte aspecte ale moștenirii istorice locale. Cert este că, în zilele noastre, chestiunea memoriei și a simbolurilor reprezintă încă o temă de dezbatere fierbinte în peisajul politic și cultural al României.
