Controverse aprinse în jurul extinderii metroului M2 la Berceni: Investiție necesară sau risipă de resurse?
Decizia de a extinde magistrala M2 către comuna Berceni a stârnit deja polemici, în ciuda faptului că, oficial, proiectul încă se află în faza de planificare. În timp ce autoritățile locale și dezvoltatorii imobiliari își exprimă entuziasmul, pentru specialiști și reprezentanți ai societății civile, argumentele pentru această extindere sunt contestate, fiind considerate nejustificate, din punct de vedere al cererii de transport.
Opinia specialiștilor: Extinderea nu este justificată de cererea reală
Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură, organizație cunoscută pentru critica investitiilor publice discutabile, susțin că proiectul de extindere a magistralei M2 în Berceni nu are fundamentul solicitării reale de transport. „Nu e nevoie de metrou în comuna Berceni. Trebuie făcut un studiu serios care să arate care este cererea de transport din zonă, câți oameni merg din punctul A în punctul B în fiecare zi, și să definim o soluție de transport optimă pentru ei”, a precizat Ionuț Ciurea, reprezentant al asociației, într-un interviu pentru Buletin de București.
Într-adevăr, datele statistice nu justifică, deocamdată, o asemenea investiție. Conform recensământului din 2022, comuna Berceni, situată chiar în apropierea Bucureștiului, numără aproximativ 13.700 de locuitori. O populație relativ mică pentru un proiect de această amploare, care presupune construirea a două stații supraterane, și nu trei, inițial discutate. În plus, densitatea populației din zonă nu oferă suficiente argumente pentru extinderea rețelei de metrou, precum și pentru costurile ridicate de infrastructură.
Obstacole administrative și temeri legate de izolare
Un alt motiv pentru rezistența componenților din comuna Berceni împotriva extinderii metroului este legat de problemele de natură urbanistică și socială. Un consilier local a declarat că Primăria Berceni nu vrea să emită avizul necesar, invocând faptul că stațiile vor fi amplasate în zone supraterane, iar extinderea rețelei în zona respectivă riscă să creeze izolarea comunității. Vasile Diaconu, specialist în infrastructură, explică: „Culoarul metroului va fi izolat cu garduri (identice cu cele albastre pe care le vedem la metrou Tudor Arghezi). Dar refacerea circulației ar presupune pasaje supraterane sau tuneluri subterane scumpe care nu sunt prevăzute în astfel de proiecte”.
Aceasta accentuează preocupările legate de costuri și oportunitatea unei investiții atât de mari pentru o zonă cu o populație relativ redusă și o cerere de transport încă nesigură.
Este cu adevărat nevoie de extindere?
Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură subliniază că, pentru a precisa dacă o astfel de extindere este justificată, ar trebui analizate de fapt cifrele legate de mobilitatea zilnică a locuitorilor. „Este clar că există o problemă dacă oamenii merg cu mașinile. Soluția pentru transportul public trebuie să fie în conformitate cu cererea. Din punctul nostru de vedere, este suficientă prelungirea liniei de tramvai”, explică Ionuț Ciurea.
Singura variantă imediat viabilă, pe termen scurt, ar putea fi extinderea rețelei de tramvai sau crearea unor linii de autobuz suplimentare. În fond, densitatea populației și distanța de la locuințe până la stațiile de metrou sunt încă sub limitele recomandate pentru o extindere eficientă a rețelei, spun specialiștii.
Perspectiva autorităților și evoluțiile recente
Deși în vara anului trecut primarul Daniel Băluță susținea că documentația pentru licitația de extindere a M2 este aproape gata și că, până în august 2025, ar urma să fie lansată procedura pentru construcție, acest lucru nu s-a concretizat încă. În cadrul unei recente conferințe de presă, edilul a spus că „rezistența” din partea administrației locale din Berceni întârzie progresul, deși toate cele necesare finanțării sunt pregătite.
Sursele apropriate de autoritatea locală indică faptul că, în spatele opoziției, ar sta interese imobiliare, legate de beneficiile pe care le-ar aduce prelungirea metroului pe terenurile din zonă, cunoscute pentru activitățile ilegale ale unor grupări interlope. Primarul Băluță a afirmat că „suntem gata cu documentația, avem liniile de finanțare pregătite, însă uneori este mai greu pentru unii oameni să înțeleagă cât de importante sunt investițiile naționale”, sugerează astfel că, dincolo de aspectele tehnice și sociale, există și un interes economic ocult în această blocare.
Decizii privind infrastructura de transport în comun rămân, astfel, în continuare un subiect sensibil, în care interesele locale, social-politice și economice se împletesc, iar perspectivele pentru o soluție clară și justificată pe termen scurt sunt încă incert. În condițiile în care orașul se dezvoltă și contracțiile demografice din zonele periferice continuă, viitorul extinderii metroului în Berceni pare să depindă mai mult de voința politică și de echilibrul între interesele imobiliare și cele publice.
