Conform Digi24: Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a reclamat fapte de „o gravitate deosebită” descoperite în urma unor verificări privind dosarul ce vizează presupuse angajări fictive la DSU. Potrivit lui Arafat, aceste verificări au confirmat că procurorul implicat și-ar fi atras în mod artificial competența în caz, invocând o împrejurare de fapt „plăsmuită”. Această constatare, afirmă șeful DSU, „demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar”.
Acuzații grave privind instrumentarea dosarului
Raed Arafat susține că, pe baza unor „premise artificiale”, procurorul ar fi desfășurat urmărirea penală in rem timp de peste un an, fără ca persoanele vizate să fie informate și fără a le fi acordată posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale. Mai mult, aceleași susțineri ar fi fost folosite pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, cu un grad înalt de intruziune, desfășurate timp de aproape șase luni.
Potrivit declarațiilor șefului DSU, procurorul ar fi solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare, însă judecătorul de la Curtea de Apel ar fi constatat caracterul disproporționat al acestor solicitări, respingându-le. În loc să accepte controlul instanței, procurorul ar fi dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale tuturor celor 13 persoane vizate, obținând astfel, pe altă cale, ceea ce instanța refuzase.
Aceste împrejurări, conform lui Arafat, nu reprezintă simple erori de apreciere sau opțiuni procesuale discutabile, ci descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin „fabricarea premiselor necesare dobândirii competenței, ascunderea urmăririi penale față de persoanele vizate, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea celor mai intruzive măsuri de supraveghere și încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanță”.
Resurse folosite pe premise false
Șeful DSU atrage atenția asupra faptului că un astfel de mod de acțiune angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind folosirea resurselor judiciare ale statului. „Resurse umane, logistice și financiare considerabile au fost consumate pentru susținerea unui dosar construit pe premise plăsmuite, în loc să fie orientate către combaterea faptelor reale de criminalitate”, a subliniat Arafat. Acesta a adăugat că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice, iar răspunderea pentru instrumentarea unui dosar bazat pe premise artificiale și care conduce la restrângerea drepturilor fundamentale trebuie asumată.
În luna martie, procurorii au efectuat percheziții la sediul DSU, într-un dosar ce viza presupuse angajări fictive. Raed Arafat a declarat atunci că este o anchetă in rem și că DSU a colaborat cu anchetatorii, furnizând documentele solicitate și permițând ridicarea telefoanelor mobile ale unor angajați. Ulterior, Arafat a infirmat categoric existența unor angajări fictive în cadrul instituției, afirmând că adevărul trebuie stabilit pe baza faptelor și a documentelor.
Ulterior, la data de 21 aprilie, șeful DSU a fost audiat la secția militară a DNA, într-un caz privind achiziționarea unui elicopter în 2017, pentru care nu s-ar fi plătit TVA. Și în acel context, Arafat și-a reiterat disponibilitatea de a colabora, dar a reclamat lipsa unor elemente concrete care să indice existența unor fapte penale, considerând că extinderea investigațiilor ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea lor. Prejudiciul presupus în cazul elicopterului s-ar ridica la aproximativ un milion de euro.
Sursa: Digi24
