Impozitul pe dividende și câștigurile de capital va suferi o creștere semnificativă începând cu anul 2026, schimbare care promite să influențeze profund modul în care antreprenorii și investitorii locali gestionează capitalul. Conform noii legislații fiscale, cota de impozitare va crește de la 10% la 16%, reprezentând o urcare de aproximativ 60%, o mutare care a generat deja discuții aprinse în mediul de business și printre specialiștii în fiscalitate.
Această măsură a fost anunțată oficial la finalul anului 2022, ca parte a unui pachet mai amplu de reforme fiscale menite să susțină echilibrul bugetar și să stimuleze creșterea economică. În contextul actual, creșterea cotei de impozit pe dividend și câștiguri de capital devine o decizie complicată, în condițiile în care vedem un mediu investițional încă fragil, marcat de incertitudine economică globală și de volatilități ale piețelor financiare.
Implicări pentru antreprenorii români și investitori
Pentru antreprenorii români și pentru cei care aleg să-și gestioneze capitalul prin investiții în acțiuni sau alte instrumente financiare, această modificare va însemna o ajustare semnificativă a strategiilor financiare. În ultimii ani, dividendul a devenit o sursă preferată de venit pentru mulți, fiind utilizat pentru redistribuirea profitului sau pentru finanțarea noilor proiecte. Creșterea cotei de impozit echivalează, însă, cu o reducere a rentabilității acestor venituri, aspect care poate duce la reevaluări ale portofoliilor și chiar la decizii de exit de pe piața locală.
Profesorul universitar de fiscalitate, Maria Ivan, explica recent că „o creștere de aproape 60% a impozitului pe dividende va schimba radical modul în care investitorii se raportează la profit. Pentru mulți, dividendul nu va mai fi o sursă atât de atractivă, ceea ce poate duce la o scădere a numărului de investiții provizorii sau la reconsiderarea strategiilor de creștere.”
Pe lângă impactul asupra investitorilor individuali, modificările vor viza și companiile listate pe bursă, dar și pe cele private. În acest context, companiile vor fi nevoite să-și reevalueze politicile de distribuire a profitului și să caute alternative pentru a-și maximiza avantajele fiscale, dacă legislația nu va fi modificată până atunci.
Contextul legislativ și motivele deciziei fiscale
Decizia de a crește aceste cote a fost justificată de autorități ca fiind necesară pentru a asigura o finanțare sustenabilă a sistemului public de sănătate și educație, în condițiile în care deficitul bugetar a crescut în ultimii ani. În același timp, guvernanții argumentează că această creștere va contribui la reducerea evaziunii fiscale și la încurajarea companiilor și investitorilor să-și declaseze și să-și plătească mai corect taxele.
Actuala reformă fiscală se înscrie într-un context european, unde multe state membre au adoptat măsuri similare pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor la bugetul public. Însă, această schimbare ridică întrebări despre competitivitatea României în piața investițională regională și despre capacitatea țării de a atrage capital străin, într-un moment în care alte economii din târg oferă facilități fiscale sau cota de impozitare mai mică.
Perspective pe termen lung
Pentru antreprenori și investitori, perspectiva pe termen mediu și lung rămâne incertă. Mulți se întreabă dacă această creștere temporală va duce la o reducere a investițiilor sau dacă va fi compensated de alte măsuri fiscale sau financiare stimulative. În plus, impactul asupra pieței de capital și asupra economiei reale va trebui urmărit cu atenție în următorii ani.
Comunitatea de afaceri a cerut deja autorităților o reevaluare a acestor măsuri, subliniind nevoia de a menține un echilibru între creșterea veniturilor la buget și protejarea interesului investitorilor. În timp ce unii specialiști prevăd o ajustare spontană a pieței, alții consideră că modificarea va schimba în mod profund dinamica investițiilor în România, determinând, cel mai probabil, o reevaluare a modului în care capitalul este gestionat în viitor.
