Un plan secret și controversat: Anthropic distruge mii de cărți pentru antrenarea inteligenței artificiale
În 2024, unul dintre cei mai importanți cofondatori ai companiei de inteligență artificială Anthropic le-a prezentat angajaților un proiect cu adevărat șocant, cunoscut în interior sub denumirea de „Project Panama”. Obiectivul său a fost clar: digitizarea rapidă și masivă a unor milioane de volume din biblioteci fizice, însă metoda utilizată a stârnit controverse și a atras atenția asupra implicațiilor etice ale progresului tehnologic.
Achiziții oculte și distrugere de patrimoniu cultural
Pentru a realiza acest proiect, Anthropic a sustras volume de la magazine second-hand și librării, în special din destinatarile din piețele internaționale. Cărțile erau selectate cu grijă, după care cotorul lor era îndepărtat pentru a facilita scanarea digitală. Aceasta însemna, însă, că volumele transformate în fișiere digitale deveneau complet inutile în forma lor originală, fiind invizibilizate chiar din rațiuni de eficiență.
Într-un context în care alte companii precum Google Books au scos în evidență beneficiile scanării nesupuse modificărilor de fond ale volumelor, metoda Anthropic a fost extrem de invazivă și, potrivit criticilor, lipsită de respect față de patrimoniu. În mod surprinzător, oficialii companiei au păstrat această inițiativă în mare secret, pe motivul că ar putea încălca drepturile de autor sau ar putea starni reacții publice negative, chiar dacă au susținut că toate materialele folosite sunt legale.
Legalitate și dileme morale în lumea AI
Cadrul legal din Statele Unite a fost dintotdeauna unul fluid în privința utilizării operelor protejate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. În instanțe, s-a acceptat în unele situații că antrenarea modelelor AI folosind opere protejate, dacă scopul este considerat transformativ și nu afectează valoric distribuția originalului. În cazul Anthropic, această interpretare ar putea avea consecințe neașteptate: dacă operele sau cărțile au fost procurate legal și apoi distruse pentru a fi digitizate, acest proces ar putea fi considerat totuși o utilizare justificată, având în vedere contextul cercetării și progresului tehnologic.
Însă, o întrebare de bază rămâne: până unde pot merge uniform aceste acte de cunoaștere pentru a construi inteligența artificială? Este moral să distrugi patrimoniu cultural pentru a crea modele care, mai apoi, pot influența societatea și economia mondiale? Aceste dileme devin tot mai prezente în rândul specialiștilor și publicului larg, odată cu expansiunea rapidă a AI.
Perspectiva viitorului și responsabilitatea industriei
Deși compania Anthropic a susținut că a folosit doar materiale dobândite legal pentru a evita problemele legale și acuzațiile de ilegalitate, metoda de distrugere a cărților ridică semne de întrebare în privința responsabilității etice. Cultură, istorie și patrimoniu au un adevărat valor spiritual și educațional, iar distrugerea acestora pentru un scop aparent nobil de a accelera inteligența artificială poate avea consecințe pe termen lung.
Una peste alta, această inițiativă a adus în prim-plan dificultățile și dilemele din industria AI, unde granițele între legal și etic devin tot mai difuze. Într-o epocă în care tehnologia avansează cu pași repezi, vestea despre metodele controversate ale Anthropic a generat dezbateri aprinse în mediul academic și în cercurile celor interesați de impactul social al AI. Rămâne de văzut dacă, în fața acestei presiuni, companiile vor adopta practici mai transparente și respectuoase față de patrimoniu și drepturile de autor, sau dacă vom asista la o continuare a unei curse fără limite, în care atingerea progresului tehnologic devine tot mai mult un scop în sine.
