Un ghețar din Peninsula Estică a Antarcticii a trecut prin cea mai rapidă și spectaculoasă retragere observată vreodată în epoca modernă, pierzând aproape jumătate din suprafața sa în doar două luni. Fenomenul, care a ridicat semne de întrebare printre cercetători și specialiști în schimbările climatice, indică o accelerare a procesului de topire a calotei glaciare, cu implicații potențial devastatoare pentru nivelul global al oceanelor în următorii ani.
Retragere fulgerătoare și explicațiile științifice
Studiile recente, realizate de echipa Universității din Colorado Boulder și publicate în prestigioasa revistă Nature Geoscience, detaliază evenimentul din 2023, când Ghețarul Hektoria a pierdut aproximativ opt kilometri de gheață în doar 60 de zile. „Când am zburat deasupra lui Hektoria, nu mi-a venit să cred cât de vastă era zona care se prăbușise”, a declarat Naomi Ochwat, principalul autor al studiului. „Văzusem fiordul în imaginile satelitare, dar prezența acolo, în persoană, m-a umplut de uimire față de ceea ce se întâmplase.”
Până de curând, ghețarii din Antarctica erau considerați relativ stabili,, iar retragerile rapide ce au fost observate anterior erau considerate excepții. Însă fenomenul de la Hektoria pare să indice o nouă realitate: ghețarii, în special cei aflați pe teren plat sau pe câmpii de gheață, pot suferi desprinderi masive într-un timp extrem de scurt, dacă condițiile geologice și climatice sunt favorabile.
De ce s-a întâmplat? Rolul rocilei de bază și impactul asupra nivelului oceanelor
Cercetările au arătat că motivul principal al prăbușirii rapide a ghețarului a fost prezența unei baze de rocă foarte plată și relativ subțire, aflată sub nivelul mării. În momentul în care ghețarul s-a subțiat, această fundatie netedă a permis unei mari părți din gheață să se desprindă, să se ridice și să plutească în ocean. Fenomenul este reprezentat de linia de ancorare a ghețarului, momentul de trecere de la fixarea pe fundul oceanic la starea de plutire.
Coborârea gheții de pe fundul mării a expus-o intens la forțele oceanice, provocând fracturi și dezintegrare rapidă. În timpul perioadei de retragere abruptă, echipa a detectat o serie de „cutremure glaciare” – tremurături generate de mișcarea ghețarului și de desprinderea sa. Aceste semnale confirmă faptul că ghețarul fusese încă fixat pe rocile subiacente doar cu puțin timp înainte de prăbușire.
Impactul asupra nivelului global al mării devine din ce în ce mai îngrijorător. Pierderea masivă de gheață din astfel de fenomene accelerate poate contribui în mod direct la creșterea nivelului oceanelor și la destabilizarea ecosistemelor marine din întreaga lume.
Implicații și perspective
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că această retragere rapidă revoluționează modul în care trebuie să privim vulnerabilitatea calotelor glaciare din Antarctica. Ted Scambos, unul dintre coautori, subliniază: „Retragerea lui Hektoria este un șoc, acest tip de retragere fulgerătoare schimbă radical percepția asupra a ceea ce este posibil pentru alți ghețari mai mari de pe continent.”
Dacă aceste condiții extrem de favorabile se vor replica în alte zone, creșterea nivelului mării ar putea fi considerabil accelerată, cu efecte devastatoare pentru comunitățile de pe coastă și pentru ecosistemele globale. În acest sens, cercetările continuă pentru a monitoriza și a înțelege mai bine mecanismele de destabilizare ale calotelor glaciale și pentru a estima impactul pe termen lung asupra planetei.
Pe măsură ce lumea devine tot mai conștientă de raportul între schimbările climatice și aceste fenomene, este evident că este nevoie de o reacție globală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru gestionarea mai eficientă a resurselor naturale. În timp ce cercetările în domeniu progresează, încă se așteaptă răspunsuri clare cu privire la modelul exact de comportament al ghețarilor în următorii ani, iar toți specialistii sunt de acord că situația necesită o atenție deosebită și o acțiune imediată.
