România traversează o iarnă marcantă, cu înregistrări deosebit de interesante în evoluția stratului de zăpadă și a temperaturilor din ultimii ani. Conform analizei realizate de către Administrația Națională de Meteorologie (ANM), perioada 2010-2026 demonstrează tendințe clare atât în zonele montane, cât și în regiunile mai joase de relief, inclusiv în Capitală. Deși climatologii avertizează că astfel de recorduri sunt rezultatul unor fenomene naturale, ele totodată evidențiază modul în care schimbările climatice pot modifica pe termen lung tiparele meteo.
Recorduri în zonele montane: cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă din ultimii ani
În ceea ce privește zonele montane, haboarea de a se forma stratului de zăpadă a fost extrem de variaabilă de-a lungul ultimilor 17 ani, dar anumite perioade au ieșit în evidență. Potrivit datelor ANM, cele mai mari grosimi de zăpadă au fost înregistrate în sezonul rece 2020-2021, când stratul de zăpadă în unele regiuni a depășit cu mult media istorică, atingând niveluri record pentru ultimele decenii. O altă perioadă de referință a fost iarna 2017-2018, când ninsorile ample au fost deosebit de frecvente, iar stratul de zăpadă a fost de peste 2 metri în anumite stațiuni turistice montane. Astfel, aceste valori sunt reprezentative pentru o tendință de creștere, în contextul unor ierni mai aspre și mai zăpezite, față de ceea ce s-a înregistrat în anii anteriori.
Temperaturi extreme și variații în zonele joase, inclusiv în București
Pe de altă parte, anii recenți au fost caracterizați și de temperaturi extrem de scăzute sau, din contră, de fenomenul de încălzire în unele perioade de iarnă. În zona Bucureștiului, de exemplu, limite ale temperaturii minime înregistrate au fost atinse în ianuarie 2012, când termometrul a coborât până la -29,2 grade Celsius. La polul opus, în sezonul 2019-2020, s-au înregistrat zile cu temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă, ceea ce indică o instabilitate climaterică accentuată.
Datele ANM relatează, de asemenea, că în perioada 2010–2026, temperaturile minime au variat între -25 și +10 grade Celsius în zonele mai joase de relief, iar temperaturile maxime au atins valori de peste 15 grade Celsius în unele ierni mai blânde. Aceste fluctuații sunt în acord cu studiile internaționale care avertizează asupra efectelor schimbărilor climatice, ce pot genera varianțe mai acerbe între perioadele de iarnă.
Contextul schimbărilor climatice și impactul asupra României
Schimbările climatice globale au devenit un subiect de interes tot mai acut și la nivel local. România, în special, vede cum iernile devin mai variabile – uneori cu zăpezi abundente, alteori cu perioade de încălzire și precipitații sub formă de ploaie sau chiciură. În ultimii ani, specialiștii au tras semnale de alarmă privind tendința de creștere a frecvenței evenimentelor extreme.
Deși recordurile înregistrate în zonele montane, precum și variațiile extreme ale temperaturilor din zonele joase, reprezintă o bună indicație a acestei schimbări, autoritățile și specialiștii continuă să monitorizeze și să analizeze aceste fenomene pentru a putea adapta politicile și măsurile de prevenție. În condițiile în care încălzirea globală pare să devină o realitate palpabilă, evoluția vremii în Romania va rămâne, cu siguranță, un subiect de interes și în anii care vor urma.
În final, dacă tendințele observate în ultimii ani vor continua, următoarele decenii vor aduce provocări noi pentru mediul natural, infrastructură și pentru viața cotidiană a românilor. O gestionare eficientă a acestor fenomene va necesita, pe termen lung, adaptări inteligente și investiții în cercetare, pentru a înțelege mai bine complexitatea și amploarea schimbărilor climatice moderne.
