ANAF poate declara firmele inactive fiscal din 2026 pentru lipsa depunerii situațiilor financiare

Firmele din România rămân cu un risc mai mare de a fi declarate inactive fiscal, odată cu noile modificări aduse Codului de procedură fiscală, anunțate recent de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Măsura, care va intra în vigoare începând cu anul 2026, vizează în principal controalele periodice asupra situației financiare a companiilor, în contextul intensificării eforturilor de combatere a evaziunii fiscale și de asigurare a transparenței fiscale.

### Termenul limită pentru depunerea situațiilor financiare a fost redus

Potrivit noilor reguli, firmele care nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni de la termenul legal impus riscă să fie declarate inactive fiscal. În mod obișnuit, companiile din România au la dispoziție până la 31 martie pentru a depune bilanțul pentru anul precedent, însă, conform noilor prevederi, dacă această obligație nu este îndeplinită în cele cinci luni, firma poate fi considerată inactive. Aceasta înseamnă că firma nu mai poate desfășura activitate economică și nu poate emite facturi sau desfășura tranzacții, ceea ce afectează profund funcționarea și credibilitatea acesteia pe piață.

“Începând cu data de 1 ianuarie 2026, firmele pot fi declarate inactive fiscal de către Agenția Națională de Administrare”, explică reprezentanții ANAF, subliniind că această măsură face parte dintr-un ansamblu de instrumente menite să crească disciplina fiscală și transparența în mediul de afaceri românesc.

### Impact pe termen lung: creșterea conformării fiscale în mediul de afaceri

Prin această măsură, autoritățile fiscale urmăresc să stimuleze firmele să-și respecte obligațiile fiscale și financiare, reducând astfel numărul companiilor invizibile sau care funcționează în zone gri ale legislatiei. La nivel național, numeroase companii au fost vizate în ultimii ani pentru neconformări repetitive, unele chiar înregistrând faliment sau fiind supuse unor controale suplimentare din cauza lipsurilor în documentație.

Deși inițial poate părea o măsură dură, această schimbare în legislație are drept scop înfrățirea mediului de afaceri cu standarde internaționale, unde transparența și raportarea fiscală corectă sunt privite ca fiind obligatorii pentru a atrage investitori și parteneri de încredere. În plus, posibila clasificare a unei firme ca inactive va avea toate consecințele fiscale și financiare asociate, cum ar fi blocarea activităților sau dificultatea accesării creditelor.

### Context și perspectiva

Sectorul de business din România a fost tot mai supus controalelor, după ce pandemia de COVID-19 a afectat grav economia, iar autoritățile au amplificat măsurile de verificare pentru a combate evaziunea fiscală. Modificările anticipate ale legislației fiscale vin în contextul în care autoritățile încearcă să optimizeze colectarea veniturilor la buget, dar și să întărească cultura fiscală a mediului privat.

De asemenea, aceste măsuri sunt parte a unei strategii naționale mai ample pentru îmbunătățirea climatului de afaceri, în condițiile în care Comisia Europeană a criticat frecvent România pentru nivelul ridicat al evaziunii fiscale și pentru dificultățile de conformare al companiilor din sectorul privat.

Perspectiva pentru următorii ani include așteptarea unor controale sporite din partea autorităților fiscale, precum și o presiune crescută asupra firmelor pentru a-și moderniza și automatiza sistemele de raportare și contabilitate. În același timp, companiile trebuie să fie vigilente și să se adapteze noilor obligații, pentru a evita consecințele negative ale clasificării ca inactive fiscale, care poate avea implications serioase pentru sănătatea lor financiară și credibilitatea pe piața locală și internațională.

În final, aceste schimbări legislative marchează un pas important în restructurarea mediului de afaceri românesc, cu un accent tot mai puternic pe responsabilitatea fiscală și pe transparența economică. În timp ce mulți antreprenori vor trebui să-și ajusteze strategiile de conformare, perspectivele sunt clare: încurajarea unui climat de afaceri mai sănătos și mai echitabil, în beneficiul întregii economii naționale.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu