Inspectorii antifraudă de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au scos la iveală un mecanism complex de transferuri financiare ilegale, legate de un grup de firme controlat de om de afaceri Maricel Păcuraru, cunoscut pentru implicarea în mass-media prin Realitatea Plus. În urma unei anchete ample, autoritățile au constatat existența unor transferuri semnificative de fonduri între entități și persoane fizice afiliate din același circuit economic, fără o justificare economică clară.
Dezvăluirile vin în contextul în care aceste firme înregistrează datorii totale către bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei, sumă care creează serioase suspiciuni privind modul în care sunt administrate resursele financiare. ANAF nu a făcut public numele grupului, însă informațiile de pe piață și sursele oficiale confirmă că este vorba despre Realitatea Plus, controlată de afaceristul Maricel Păcuraru, o prezență constantă în media românească și nu numai.
Ancheta demarată de antifraudă relevă un adevărat circuit economic intern în cadrul grupului, în care fondurile sunt transferate și redistribuite între societăți și persoane fizice afiliate, fără o justificare clară și aparent pentru a masca originea reală a banilor. Înculcații principali ai acestui mecanism sunt trei societăți din cadrul aceluiași grup și mai multe persoane fizice, toate împrăștiate pe landa o rețea de relații financiare obscure. Sumele cumulate de peste 30 de milioane de lei provin din relații contractuale nesoluționate sau nerevizuite, încărcate cu suspiciuni de fraudă.
Risc de evitare a executării silite
Un aspect alarmant descoperit de inspectori se referă la comportamentul recurent al câtorva firme, care recurente intră în insolvență, apoi în faliment, pentru a evita executarea silită. Practic, aceste entități se disolv, dispunând o reluare a activităților sub alte forme, ceea ce pare a fi o strategie deliberată de a proteja fluxurile financiare și de a întârzia recuperarea creanțelor fiscale și bugetare.
“Modul în care aceste firme operează și revin în piață într-un mod aproape repetitiv indică o strategie concertată de a ingaja autoritățile și de a eluda obligațiile fiscale,” declară un sursă apropiată anchetei. Cazurile firmelor cu statut schimbat frecvent și comportament economic atipic ridică semne de întrebare asupra întregului mecanism de operare.
Discrepanțe flagrante și indicatori economici dubioși
Analiza preliminară a evidențiat diferențe majore între cifrele de afaceri, profit și numărul de angajați, în jurul a circa 300 de entități. Un exemplu concret vizează o societate care, în ciuda pierderilor de 75 de milioane de lei, a raportat ulterior un profit de aproape aceeași sumă, după ce a intrat în faliment. Astfel de diferențe sunt greu de explicat și ridică suspiciuni privind utilizarea acestor firme ca intermediari pentru tranzacții fără substanță economică reală sau pentru optimizare fiscală.
De asemenea, o altă firmă foarte mică, cu unul sau doi angajați, a avut fluctuații extreme: de la cifre de afaceri modeste la venituri de peste 61 de milioane de lei într-un an, dar cu un profit marginal. Aceste discrepanțe indică posibilitatea utilizării entităților în scopuri de delapidare, ascundere a fondurilor sau evitarea plății dărilor fiscale.
Conexiunile între firme și lichidatori judiciari înrudite adaugă o altă pistă pentru ancheta ANAF. Majoritatea entităților investigată sunt administrate de aceiași lichidatori și contabili autorizati, ceea ce sugerează o coordonare bine calculată între toate părțile implicate.
Marile întrebări rămân despre proveniența reală a fondurilor și despre dacă toate aceste activități nu sunt, în fapt, o structură coordonată pentru a duce la reducerea obligațiilor fiscale și pentru a evita executările silite. În același timp, autoritățile anunță că verificările vor continua atât asupra firmelor, cât și asupra persoanelor fizice implicate, urmând să fie recuperate eventualele datorii restante către stat.
Într-un context în care afaceri precum Realitatea Plus se află sub lupa ANAF, întrebările despre transparența și legalitatea circuitelor financiare din zona media și afacerilor rămân deschise. Și pe fondul unor semnale tot mai clare că unele firme fac din improvisare și evaziune o strategie de business, fie și cu riscul de a fi principalul înșelător în ochii legii.
