Conform Playtech.ro: Zvonuri periculoase: „Ambulanța neagră” a paralizat serviciile de urgență din Dej
Un zvon alarmant, răspândit pe rețelele de socializare, a cauzat perturbări majore în activitatea Serviciului de Ambulanță din Dej, județul Cluj. Directorul instituției, Horia Simu, a declarat că peste 12-13 pacienți critici ar fi putut avea întârzieri semnificative la transport sau ar fi fost nevoiți să fie transferați pe alte mașini, din cauza panicii generate de informații false. Situația a determinat o intervenție fermă din partea Poliției, care a dezmințit categoric existența unor astfel de cazuri în România.
Mitul „ambulanței negre” – o conspirație veche, amplificată de internet
Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Cluj, Iulian Timșa, povestea care a declanșat incidentul „nu are nicio bază reală”. El a subliniat că în România nu au fost înregistrate și nu există cazuri de ambulanțe folosite pentru răpiri, avertizând că astfel de informații pot provoca panică și teamă nejustificată în rândul populației. Sociologul Dan Petre explică faptul că „ambulanța neagră” nu este un mit nou, ci o teorie a conspirației cu rădăcini adânci în Europa de Est, datând încă din perioada comunistă. Inițial, povestea viza o mașină Volga neagră, adaptându-se ulterior la mitul unei ambulanțe care ar răpi copii pentru trafic de organe.
Impactul rețelelor sociale asupra percepției publice
Această teorie conspiraționistă, odată transmisă oral, a prins amploare în ultimii ani datorită vitezei cu care informațiile false pot circula pe platforme precum TikTok. Spre deosebire de trecut, când zvonurile se propagau lent, astăzi acestea pot ajunge la milioane de utilizatori într-un timp foarte scurt. Sociologul Dan Petre compară fenomenul cu o „epidemie”, indicând perioadele în care astfel de teorii devin mai active. Un exemplu notabil din țara noastră a fost incidentul din iulie 2018, când scriitoarea Doina Popescu-Brăila a fost agresată în București, fiind suspectată fără dovezi de răpire de copii.
Cum recunoaștem și combatem dezinformarea online
Cazul de la Cluj scoate în evidență riscul major al rețelelor sociale: confuzia dintre popularitatea unei informații și veridicitatea acesteia. Numărul mare de vizualizări, distribuiri sau comentarii nu este o garanție a autenticității. Pericolul crește atunci când mesajele manipulează emoții puternice, precum frica de siguranță a copiilor, determinând utilizatorii să distribuie imediat informația fără o verificare prealabilă. Ministerul Afacerilor Interne a avertizat că unele dezinformări pot fi însoțite chiar și de imagini sau videoclipuri generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, subliniind încă o dată că nu au fost semnalate cazuri de ambulanțe implicate în răpiri în România.
Sursa: Playtech.ro
