Conform Libertatea: Timpul, o constantă în viața de zi cu zi a majorității oamenilor, ar putea fi, de fapt, un construct cultural și nu o realitate biologică înnăscută. Două domenii științifice distincte subliniază această idee, arătând că percepția noastră asupra timpului este mult mai maleabilă decât am crede.
O comunitate fără timp în Amazon
Într-o zonă izolată din Amazonul brazilian, tribul Amondawa trăiește o realitate distinctă. Această comunitate, care a avut contact cu lumea exterioară abia în 1986, nu posedă conceptul de timp abstract. Lingviști și antropologi britanici au descoperit că în limba lor lipsesc termeni precum „săptămână”, „lună” sau „an”. Amondawa își bazează percepția doar pe ciclurile naturale, cum ar fi ziua, noaptea și anotimpurile.
De asemenea, ei nu își măsoară vârsta în ani. În schimb, își schimbă numele în funcție de etapele vieții, un copil mai mare transmțându-și numele unui frate mai mic și primind, la rândul său, un nume nou. Acest sistem marchează simbolic tranziția într-o nouă fază a existenței. Cercetătorii consideră că această abordare demonstrează că ideea de timp măsurabil nu este inerentă naturii umane, ci un concept artificial, similar cu matematica sau scrisul.
Cum visăm în afara timpului
Un alt domeniu unde noțiunea de timp liniar este complet deconstrucția este în visele noastre. În timpul somnului, cortexul prefrontal, responsabil pentru logică și ordinea evenimentelor, devine inactiv. În acest timp, zonele emoționale ale creierului rămân active, permițând minții să traverseze instantaneu decenii și locații diferite, fără a percepe vreo incongruență.
Experții în neuroștiințe explică faptul că, în starea de veghe, creierul verifică constant semnalele senzoriale pentru a menține iluzia unui timp stabil. În vise, aceste verificări dispar, dând naștere unei percepții fluide a timpului. Experimentele cu vise lucide au arătat că, deși creierul poate răspunde la stimuli externi în timp real, el nu creează o cronologie liniară pe cont propriu.
Timpul, așa cum îl percepem, nu este un adevăr fundamental al universului, ci un instrument al organizării sociale. Tribul Amondawa demonstrează că o cultură poate funcționa fără conceptul de timp abstract, iar mintea umană, în somn, renunță natural la această noțiune.
Acest lucru nu diminuează importanța ceasurilor sau a programărilor în societatea modernă. Funcționarea societății, transportul și munca organizată depind de măsurarea precisă a timpului. Cu toate acestea, sunetul constant al unui ceas ticăind este, conform cercetătorilor, doar o convenție, nu o necesitate fundamentală. În momentele rare, cum ar fi vacanțele prelungite, când zilele curg fără griji, oamenii revin la o formă de existență mai apropiată de starea naturală.
Sursa: Libertatea
