Conform Newsweek.com: Armenia își ia adio de la Alianța Militară Condusă de Rusia
Un membru fondator al organizației menite să contracareze NATO, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, se pregătește să părăsească blocul, punând presiune pe influența istorică a Moscovei într-o regiune strategică. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a reafirmat decizia din februarie 2024 de a îngheța cooperarea cu OTSC, invocând eșecul perceput al alianței de a ajuta Armenia în conflictele recente cu Azerbaidjanul.
Tensiuni și dezamăgiri
Pashinyan a declarat, în fața parlamentului, că este pregătit să susțină orice mișcare a celor șase membri ai coaliției pentru excluderea Armeniei. „Pot spune cu certitudine că nu vom reactiva activitatea noastră în cadrul OTSC, nu o vom reactiva”, a afirmat el, adăugând că statutele organizației prevăd posibilitatea expulzării unui stat membru. „Aș fi foarte bucuros dacă organizația ar decide să expulzeze Republica Armenia din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă. Cel puțin ne va elibera de dilema de a nu pleca.”
Reprezentantul Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că, dacă Erevanul nu mai consideră apartenența la OTSC o necesitate pentru interesele sale naționale de securitate regională, „este liber să ia decizia corespunzătoare și să părăsească această organizație.”
Experții consideră că poziția Armeniei este tardivă, având în vedere că OTSC „s-a dovedit un furnizor nesigur de securitate” în fața „atacurilor și incursiunilor Azerbaidjanului pe teritoriul suveran armean,” conform lui Richard Giragosian, director al Centrului de Studii Regionale din Erevan. „Deși criza cu Azerbaidjanul a fost în mare parte depășită de progrese diplomatice fără precedent, OTSC dominată de Rusia se prezintă acum ca un fundătur pentru securitatea armeană,” a explicat Giragosian pentru Newsweek.
O istorie de dependență și deziluzie
Legăturile strânse ale Armeniei cu Rusia datează de aproape două secole. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Armenia și-a păstrat relațiile militare apropiate cu Moscova, alăturându-se Tratatului de Securitate Colectivă, precursorul OTSC, în anul următor. Acest parteneriat a fost esențial în conflictul pentru Nagorno-Karabakh cu Azerbaidjanul, un teritoriu disputat în care Erevanul a ieșit victorios.
Cu toate acestea, seria de conflicte din 2020, 2022 și 2023 a dus la dizolvarea prezenței separatiste susținute de Armenia și la pierderi semnificative de vieți omenești. Prezența forțelor de menținere a păcii rusești nu a fost suficientă pentru a consola conducerea armeană, care a început să pună la îndoială capacitatea și voința Moscovei de a-i garanta securitatea, mai ales în contextul invaziei rusești din Ucraina din 2022.
Prim-ministrul Pashinyan a subliniat că relațiile istorice dintre Erevan și Moscova au fost „bazate pe înțelegerea că Rusia este garantul securității poporului armean și al statului armean”. Însă, a adăugat el, „din cauza propriilor provocări de securitate, Federația Rusă poate întâmpina, uneori, limitări semnificative în capacitatea sa de a îndeplini acest rol.”
Intervenția americană și o strategie de echilibru
În timp ce influența Rusiei asupra Armeniei scade, administrația americană, sub președintele Donald Trump, a căutat să se poziționeze ca un partener mai de încredere. În august 2025, Trump a intermediat semnarea unui acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, punând bazele proiectului „Trump Route for International Peace and Prosperity” (TRIPP), care vizează crearea unei legături feroviare între Azerbaidjan și exclava sa Nahicevan, traversând teritoriul armean.
Armenia, pe lângă apropierea de Occident, a anunțat intenția de a aplica pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, autoritățile armene încearcă să mențină un echilibru, Pashinyan efectuând vizite și la Moscova. Armenia rămâne, de asemenea, membră a Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), condusă de Rusia, ceea ce face improbabilă o orientare completă spre Vest în acest moment.
„Armenia se angajează într-un efort dificil de a regăsi un echilibru între aprofundarea legăturilor cu Occidentul și dependența sa de Rusia în ceea ce privește energia, economia și comerțul,” a explicat Giragosian. El consideră că politica de „diversificare” a Armeniei, menită să atragă un grup mai larg de parteneri de securitate, funcționează prin evitarea unei confruntări pe principiul sumei zero dintre Rusia și Occident.
Riscuri geopolitice și alegeri dificile
Președintele Trump își concentrează atenția și pe alte zone de influență, inclusiv pe conflictul din Iran, al cărui teritoriu nordic se învecinează cu traseul planificat TRIPP. Aceste tensiuni internaționale riscă să afecteze rutele comerciale globale, punând în pericol națiuni din afara Orientului Mijlociu.
În acest context complex, Armenia trebuie să „navigheze cu grijă, fără a lua o parte, combinând echilibrul și protecția ca o geostrategie coerentă în angajarea actorilor din Vest, Est, Nord și Sud simultan,” conform lui Mher Sahakyan, director al Consiliului China-Eurasia pentru Cercetări Politice și Strategice. El consideră că, deși parteneriatul strategic cu SUA este important pentru dezvoltarea economică și tehnologică a Armeniei, „Caucazul de Sud nu este o regiune prioritară pentru SUA, chiar dacă aceasta concentrează capacități selective pentru a menține echilibrul regional al puterii.”
Sursa: Newsweek.com
