Momentele aparent banale de pe teren pot declanșa controverse fulminante în lumea sportului de înaltă performanță. La Australian Open, un incident aproape insațiabil a atras atenția asupra tensiunii dintre tehnologie și regulamentul tradițional al tenisului. În timpul unui meci consacrat, Carlos Alcaraz a fost oprit de arbitru și nevoit să îndepărteze brățara de monitorizare purtată sub bandajul de la încheietură, oprit deși dispozitivul este frecvent folosit de sportivi pentru a-și urmări pulsul, respirația sau nivelul de efort pe parcursul antrenamentelor și turneelor. Această situație a provocat nu doar indignare, ci și o dezbatere pe temele regulamentului, al tehnologiei și al principiilor care guvernează tenisul modern.
De ce brățara de monitorizare a devenit problema numărul unu?
Explicația se află în regula privitoare la comunicarea în timpul meciurilor, o temă sensibilă pentru specialiști și practicanți. Dorește să elimine orice posibilitate ca jucătorii să primească semnale oculte sau indicații din partea echipei în timp real, fie direct, fie prin mijloace indirecte. În cazul brățării precum Whoop, nu este vorba doar despre colectarea datelor, ci și despre feedback-ul haptic – vibrațiile – care pot fi interpretate ca o formă de comunicare. Federația Internațională de Tenis (ITF) prevede în documentația sa că aceste feedback-uri trebuie dezactivate pentru a respecta reguli stricte, dar implementarea rapidă și verificarea lor în timpul unui meci reprezintă o provocare practică. În timpul meciului, arbitrii preferă să ceară pur și simplu scoaterea dispozitivului pentru a evita orice interpretare eronată, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Alcaraz.
Confuzia legată de aprobarea tehnologică și regulile turneelor de Grand Slam
Deși aceste dispozitive, precum brățările de tracking, sunt aprobate pentru utilizare în turneele ATP și WTA, regula nu le permite în turneele de Mare Șlem. Cu toate acestea, aprobarea de către ITF, organismele care reglementează tehnologia în tenis, a fost însoțită de o anumită ambiguitate. Pentru că aceste gadget-uri sunt acceptate pentru antrenamente și turnee mai mici, dar interzise în cele patru cele mai prestigioase competiții, jucătorii percep această situație ca fiind un dublu standard. Reacțiile nu au întârziat, Aryna Sabalenka, unul dintre starurile actuale ale circuitului, criticând public aceste reguli, explicând că monitorizarea datelor de sănătate și performanță nu reprezintă un avantaj neetic, ci un instrument de siguranță.
Ce vor organizațiile și ce implicații are această dispută?
Reacția de la nivelul industriei a fost ușor conflictuală. Directorul companiei Whoop, Will Ahmed, a denunțat decizia arbitrilor drept „ridicolă” și a subliniat: „datele nu sunt steroizi”, insistând că monitorizarea corpului ar trebui acceptată ca o normă în sport, nu considerată o formă de trișare. Pe de altă parte, organizatorii turneelor de Mare Șlem vor să păstreze controlul asupra acestei tehnologii, dorind să evite orice risc de abuz în timpul meciurilor. Astfel, sugerează alternative, precum sisteme de monitorizare prin camere, ce pot măsura parametr nostru fizici și performanța fără ca jucătorii să fie nevoiți să poarte dispozitive.
În pătrunderea în această nouă era, tenisul pare să fie prins între două lumi: una conștientă de valoarea transparenței asupra efortului și sănătății, și alta preocupată de orice canal ascuns de comunicare care i-ar putea oferi avantaje nedrepte sau ar putea compromite integritatea jocului. Episodul Alcaraz a arătat cât de ușor poate fi declanșată o controversă majoră în jurul unui gadget mic, ascuns sub o bandaj, iar viitorul regulilor depinde, cel mai probabil, de modul în care această dispută se va dezvolta în perioada următoare.
